Casa Alba nu mai poate numi procurori fara aprobarea Senatului

Aprigul, dar inca indecisul razboi politic dintre Congresul SUA, dominat de Partidul Democrat, si administratia presedintelui republican George W. Bush are, de marti seara, un prim invingator sigur: procurorii federali, care au castigat mai multa independenta fata de Washington. Printr-o lege aprobata de Senat cu 94 voturi favorabile din 100 posibile (asadar inclusiv de catre majoritatea republicanilor si asteptata a trece si de Camera Reprezentantilor, unde majoritatea democrata e mai confortabila), Casa
Alba pierde controlul deplin asupra numirii procurorilor federali. Decizia senatorilor atribuie celor 93 de procurori din cele 50 de state americane plus
teritoriile dependente o independenta similara cu cea a judecatorilor.
Pana marti, un procuror federal avea un mandat pe patru ani si era numit de catre puterea executiva (de presedintele, respectiv procurorul sau general, care in SUA conduce si Departamentul Justitiei, DOJ). Presedintele are dreptul sa revoce oricand un procuror inaintea mandatului sau, iar in virtutea unei prevederi a celebrei legi antiteroriste Patriot Act, Bush a capatat dreptul ca interimarul sa nu necesite aprobarea Senatului, ci un simplu ordin semnat de catre procurorul sau general. Noua lege confera Senatului dreptul de a audia si aproba si un procuror interimar, in decurs de 120 de zile de la numirea lui de catre Bush. Daca, in acest interval, cel nominalizat nu obtine aprobarea Senatului, Casa Alba nu are dreptul de a nominaliza un altul, ci numirea cade in sarcina tribunalelor locale. Prin aceasta prevedere, puterea judecatoreasca din SUA va avea un cuvant de spus in numirea procurorilor (ce raspund ierarhic de DOJ, o structura a Executivului), in caz de conflict intre Casa Alba, ce face nominalizarea, si Congres, care trebuie sa confirme numirea. Noua lege aduce asadar inca o garantie privind independenta procurorilor, pe care, aplicand discretionar revocarea si numind interimari in baza Patriot Act, Casa Alba ajunsese sa-i controleze politic. Democratii sustin ca cei numiti fara aprobarea de catre Senat - camera legislativa ce aproba numirile in toate functiile de raspundere din executivul SUA: secretari (ministri) ai presedintelui, ambasadori, sefi de servicii
secrete, directori de agentii federale, comandanti militari etc. - erau mult mai vulnerabili in fata presiunilor Casei Albe. Decizia Senatului survine unor discutii aprinse in Congres, unde s-a cerut demisia procurorului general Alberto Gonzales, dupa ce a revocat din functie opt procurori la inceputul acestui an, din motive pur politice. Asa sustin congresmanii democrati, dupa ce procurorii demisi au dezvaluit ca refuzasera sa instrumenteze, la presiunea unor guvernatori republicani si a DOJ, presupuse cazuri de coruptie asupra unor candidati democrati, cu putin inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2006. Toti procurorii demisi aveau evaluari profesionale foarte bune, asadar demiterile pentru "lipsa de performanta" nu s-ar justifica, considera atat democratii, cat si multi congresmani republicani care vor sa-si protejeze procurorii din statele de origine. Scandalul a capatat o amploare neobisnuita, dupa o succesiune de explicatii stangace din partea Executivului. Mai intai, DOJ a anuntat ca pregatea demiterile cu mult inaintea alegerilor din noiembrie. Casa Alba a declarat "justificate" deciziile DOJ, iar Bush si-a reafirmat increderea fata de procurorul sau general, pe care nu vrea sa il demita. Apoi, Casa Alba a tinut sa precizeze ca nicicand nu s-a amestecat detaliat in demiterea procurorilor. In fine, odata cu legea aprobata marti, Congresul dominat de democrati a votat si citarea la audieri, in sedinte publice si sub juramant, a unor oficiali de la Casa Alba si a obligat executivul sa faca publice circa 3.000 de pagini de e-mailuri schimbate intre DOJ si Casa Alba, documente care ar putea lamuri in ce masura demiterile procurorilor au fost premeditate din considerente politice de doi ani incoace.