Presedintele Abdullah Gul si premierul Recep Tayyip Erdogan ar putea fi exclusi din viata politica timp de cinci ani.
Curtea Constitutionala a Turciei a decis luni acceptarea judecarii petitiei referitoare la interzicerea formatiunii politice aflate la guvernare, Partidul Justitie si Dezvoltare (AKP). Petitia a fost depusa de procurorul general al Turciei, care sustine ca AKP a devenit un „focar de activitati antilaice“ si care cere si suspendarea din viata
politica, pentru cinci ani, a 71 de oficiali ai partidului, printre care si premierul Recep Tayyip Erdogan, si presedintele Abdullah Gul. Curtea Constitutionala a subliniat
ca va avea in vedere si suspendarea din politica a presedintelui.
Procurorul general, cu sprijinul generalilor din armata (garantul traditional al laicitatii in Turcia), aduce in sprijinul teoriei ca AKP inclina spre o politica islamista recenta decizie de a elimina interdictia purtarii valului islamic in universitati si deciziile unor lideri locali AKP de a interzice bauturile alcoolice in restaurante.
AKP neaga acuzatiile aduse de procurorul general si sustine ca acestea au de fapt un substrat politic.
Partidul aduce drept argumente re-formele facute de guvern in ultimii cinci ani pentru a apropia tara de aderarea la Uniunea Europeana. Cei cinci ani de guvernare AKP au adus o crestere economica importanta pentru Turcia, dar anuntul petitiei de interzicere a partidului de la putere a zguduit pietele
financiare turcesti.
Odata acceptata petitia de catre Curtea Constitutionala va urma un proces care ar putea dura citeva luni, ceea ce va conduce la instabilitate politica. Incepind din anii ’60, Curtea Constitutionala a interzis 20 de partide, pe motive de atitudine islamista sau prokurda.
Partidul AKP a fost creat de actualul premier Erdogan, impreuna cu fosti membri moderati ai Partidului Bunastarii, declarat neconstitutional in 1997 tot pe baza amenintarii la adresa secularitatii statului. Erdogan a facut de altfel patru luni de inchisoare in 1999, deoarece, pe vremea cind era primar al Istanbulului, in 1997, a recitat o poezie cu continut islamist la o reuniune publica. „Moscheile sint cazarmile noastre, domurile sint castile noastre, minaretele, baionetele noastre. Aceasta este armata care imi apara religia“, recitase actualul premier. De la formarea partidului AKP, in 2001, acesta a adoptat insa o politica moderata.
Uniunea Europeana a cerut in weekend Curtii Constitutionale sa aiba in vedere interesele Turciei atunci cind va lua decizia referitoare la partidul de guvernare. „Sper ca judecatorii vor avea in vedere interesele Turciei pe termen lung, de a deveni o importanta democratie europeana, respectind toate principiile UE“, a declarat comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, ingrijorat de posibilitatea excluderii partenerilor de negocieri din viata publica.
vineri, 27 martie 2009
Dan Andronic, principalul sponsor al PNL in 2007
Consultantul premierului este cel care, in mod normal, ar fi trebuit sa primeasca bani de la partid.
In 2007, PNL a primit donatii in valoare de 9.025.338 lei de la 94 de firme sau companii si 239 de persoane fizice. 12 firme a donat intre 100.000 si 190.000 lei. Surprinzator, suma cea mai mare donata - 190.638 lei (aproximativ 50.000 de euro) - apartine firmei D.A. Comunication&Media SRL, care este a lui Dan Andronic (foto). Este adevarat, Andronic nu a scos din buzunar nici un leu, donatia fiind facuta „in natura“.
Dupa cum se stie, firma lui Dan Andronic are contract de consultanta cu PNL si, practic, suma donata s-a scazut din drepturile banesti pe care aceasta le primeste de la liberali.
Contactat de Cotidianul pentru a ne lamuri de ce a sponsorizat partidul, Andronic ne-a spus in prima instanta ca „asta a fost optiunea mea“. Dupa care a mai precizat: „Banii nu au legatura cu sumele pe care le incaseaza firma de consultanta de la PNL. Sint banii mei de pe firma de imobiliare. Prestatia in natura este urmatoarea: am scos un ziar electoral pe care l-am donat partidului“. Andronic mai spune ca a decis sa faca donatia „pentru ca sa nu mai existe discutii cum ca as acorda consultanta si altor partide, recte PSD. Vreau sa se stie ca eu m-am calat pe dreapta spectrului politic si nu voi avea contracte cu alte partide“.
Surse din conducerea PNL au declarat pentru Cotidianul ca, potrivit contractului, Dan Andronic a primit in 2007 aproximativ 10.000 de euro pe luna, iar in 2008 - 5.000 de euro pe luna. Asta inseamna ca aproximativ jumatate din suma cistigata de Andronic de la PNL in 2007 pentru servicii de consultanta politica s-a intors la partid sub forma de donatie.
A doua firma in topul „donatorilor fruntasi“ catre PNL este Fedmedia SRL din Ploiesti (detinuta de Sebastian Ghita, patronul firmei Asesoft), cu 190.000 lei. Aceasta este urmata de Capitalist Prod Com SRL, cu 167.000 lei, si de alte doua firme care au donat fiecare 165.000 lei: Cody Com Construct SRL, Ph Medical Grup SRL, ambele din Bucuresti. Printre persoanele fizice care au facut donatii se afla majoritatea celor cu functii la nivel central si local, parlamentari si oameni de afaceri
. Surprinzator, Dinu Patriciu nu apare printre cei 239. In total, in 2007, PNL a primit 13.171.127 lei.
In 2007, PNL a primit donatii in valoare de 9.025.338 lei de la 94 de firme sau companii si 239 de persoane fizice. 12 firme a donat intre 100.000 si 190.000 lei. Surprinzator, suma cea mai mare donata - 190.638 lei (aproximativ 50.000 de euro) - apartine firmei D.A. Comunication&Media SRL, care este a lui Dan Andronic (foto). Este adevarat, Andronic nu a scos din buzunar nici un leu, donatia fiind facuta „in natura“.
Dupa cum se stie, firma lui Dan Andronic are contract de consultanta cu PNL si, practic, suma donata s-a scazut din drepturile banesti pe care aceasta le primeste de la liberali.
Contactat de Cotidianul pentru a ne lamuri de ce a sponsorizat partidul, Andronic ne-a spus in prima instanta ca „asta a fost optiunea mea“. Dupa care a mai precizat: „Banii nu au legatura cu sumele pe care le incaseaza firma de consultanta de la PNL. Sint banii mei de pe firma de imobiliare. Prestatia in natura este urmatoarea: am scos un ziar electoral pe care l-am donat partidului“. Andronic mai spune ca a decis sa faca donatia „pentru ca sa nu mai existe discutii cum ca as acorda consultanta si altor partide, recte PSD. Vreau sa se stie ca eu m-am calat pe dreapta spectrului politic si nu voi avea contracte cu alte partide“.
Surse din conducerea PNL au declarat pentru Cotidianul ca, potrivit contractului, Dan Andronic a primit in 2007 aproximativ 10.000 de euro pe luna, iar in 2008 - 5.000 de euro pe luna. Asta inseamna ca aproximativ jumatate din suma cistigata de Andronic de la PNL in 2007 pentru servicii de consultanta politica s-a intors la partid sub forma de donatie.
A doua firma in topul „donatorilor fruntasi“ catre PNL este Fedmedia SRL din Ploiesti (detinuta de Sebastian Ghita, patronul firmei Asesoft), cu 190.000 lei. Aceasta este urmata de Capitalist Prod Com SRL, cu 167.000 lei, si de alte doua firme care au donat fiecare 165.000 lei: Cody Com Construct SRL, Ph Medical Grup SRL, ambele din Bucuresti. Printre persoanele fizice care au facut donatii se afla majoritatea celor cu functii la nivel central si local, parlamentari si oameni de afaceri
. Surprinzator, Dinu Patriciu nu apare printre cei 239. In total, in 2007, PNL a primit 13.171.127 lei.
Maşina lovită de Băsescu aparţine SRI
Maşina pe care preşedintele Traian Băsescu a tamponat-o, duminică, şi a proiectat-o într-o alta aparţine Serviciului Român de Informaţii şi era condusă, se pare, de un colonel în rezervă, transmite Pro TV.
Conform Pro TV, care citează oficiali ai SRI, maşina serviciului se afla întâmplător în zonă. Tot întâmplător, şoferul celuilat autoturism
avariat din vina şefului statului este vecin cu fostul cadru militar.
Conform Pro TV, care citează oficiali ai SRI, maşina serviciului se afla întâmplător în zonă. Tot întâmplător, şoferul celuilat autoturism
avariat din vina şefului statului este vecin cu fostul cadru militar.
PNŢCD se vede de la Iaşi târfă politică
Alianţa încheiată recent între PNŢCD şi partidul lui George Becali, PNG-CD, pentru câştigarea Primăriilor din Capitală, a stârnit o revoltă în interiorul partidului. Liderul Organizaţiei de Tineret Iaşi a ţărăniştilor, Marius Dorin, a anunţat ieri că peste o sută de membri ai filialei se vor înscrie în PNL în această săptămână, ei reclamând atitudinea nepăsătoare şi ignorantă a conducerii centrale a partidului, în frunte cu preşedintele Marian Petre Miluţ, prin încheierea unor alianţe "ciudate" pentru alegerile locale. "Nu putem face parte din familia unei târfe politice aşa cum a ajuns în acest moment PNŢCD. Este descalificabilă atitudinea nepăsătoare şi ignorantă de care dă dovadă conducerea actuală a partidului de la Bucureşti. Nu poţi face într-un judeţ înţelegeri cu PNL, la Bucureşti să mergi de braţ cu PNG, iar în nu ştiu ce comună să te aliezi cu PSD", a spus Dorin. Acesta a adăugat că "în acest momen, PNŢCD nu mai reprezintă nimic", şi că vor urma şi alte dezertări în alte judeţe, în special din cadrul organizaţiilor de tineret.
Imediat după anunţul privind protocolul de colaborare PNŢCD-PNG, preşedintele de onoare al PNŢCD, Ion Diaconescu, a spus că el nu ar fi fost de acord. Mai tăios a fost preşedintele PNŢCD Cluj, Radu Sârbu, care a declarat că "mi se pare o greşeală politică foarte gravă (alianţa cu Becali, n.r.)", că "PNŢCD a avut cel mai sofisticat electorat, acela care l-a votat pentru mesajele sale identitare" şi că "va avea efecte devastatoare în ceea ce priveşte mobilizarea electoratului propriu şi riscă să ne facă de râs".
Imediat după anunţul privind protocolul de colaborare PNŢCD-PNG, preşedintele de onoare al PNŢCD, Ion Diaconescu, a spus că el nu ar fi fost de acord. Mai tăios a fost preşedintele PNŢCD Cluj, Radu Sârbu, care a declarat că "mi se pare o greşeală politică foarte gravă (alianţa cu Becali, n.r.)", că "PNŢCD a avut cel mai sofisticat electorat, acela care l-a votat pentru mesajele sale identitare" şi că "va avea efecte devastatoare în ceea ce priveşte mobilizarea electoratului propriu şi riscă să ne facă de râs".
Localele golesc Parlamentul
Deocamdata, se stie sigur ca 30 de actuali parlamentari vor intra in competitie la alegerile locale din iunie si alti opt si-au exprimat deja dorinta de a candida
.
Tendinta de renuntare la Legislativ pentru o functie locala, in special pentru cea de sef de consiliu judetean, este clara chiar daca partidele nu si-au definitivat inca listele de candidati.
Fenomenul se poate explica atat prin atractia pe care o exercita sefia judetelor, cat si prin lipsa de cadre de care se lovesc unele partide.
Introducerea votului uninominal pentru sefii de consilii judetene (CJ), la pachet cu importanta functiei si cu atributiile sporite ce revin in gestionarea banului
public, a crescut substantial interesul politicienilor pentru respectivele posturi. Chiar daca partidele nu si-au definitivat inca listele de candidati, o tendinta este clara: tot mai multi senatori sau deputati isi manifesta disponibilitatea sa renunte la Legislativ pentru a incerca sa devina sef de judet. Unii dintre ei se gandesc probabil ca oricum le-ar fi greu sa obtina, prin vot uninominal, un nou mandat de parlamentar, mai ales ca numele unora sunt complet necunoscute alegatorilor din judetele pe care, teoretic, le-au reprezentat. Altii nu-si ascund intentia de a "juca la doua capete", in sensul ca vor candida pentru sefia unui consiliu judetean, iar daca nu le iese pasienta isi vor incerca norocul si pentru un nou mandat de parlamentar. In fine, mai exista si situatia europarlamentarilor care, la doar cateva luni de la castigarea mandatului de reprezentant al Romaniei in Legislativul European, au anuntat ca vor sa candideze la o primarie sau consiliu judetean. In aceste ultime cazuri, se intrevede lipsa de cadre de care sufera unele partide.
In categoria europarlamentarilor anuntati pentru locale se inscriu Sorin Frunzaverde (PD-L), pentru sefia CJ Caras-Severin, si Dumitru Oprea (PD-L), pentru Primaria Municipiului Iasi.
Cei doi sunt "acompaniati" de o adevarata armata de senatori si deputati care fie au fost deja validati drept candidati, fie si-au manifestat intentia de a intra in competitie. In total pana acum, 38 de "alesi" pentru 27 de judete, dintre care 30 sunt dati deja ca siguri de formatiunile lor. In Vrancea, au fost confirmati in competitia pentru sefia CJ senatorul PD-L Jean Vraciu si deputatul PNL Nini Sapunaru, in vreme ce in Botosani se vor bate senatorul PD-L Mihai Tabuleac cu deputatul PNL Liviu Campanu, iar in Dolj – senatorul PD-L Radu Berceanu cu senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea. Cel putin doi parlamentari se vor afla si in cursa pentru sefia CJ Brasov (senatorul PRM Nicolae Iorga si deputatul PD-L Dumitru Puchianu) si Maramures (deputatul PD-L Mircea Man si deputatul PRM Angela Buciu). In alte 17 judete intalnim macar un "ales": deputatul PNL Dan Marian (Vaslui), deputatul PNL Nicolae Popa (Alba), deputatul PSD Ioan Munteanu (Neamt), deputatul PD-L Cezar Preda (Buzau), deputatul PD-L Alexandru Mocanu (Teleorman), deputatul Ioan Cindrea (Sibiu), deputatul PSD Cosmin Necula (Hunedoara), deputatul UDMR Mate Andras (Cluj), deputatul PNL Emilian Francu (Valcea), senatorul PD-L Gheorghe Flutur (Suceava), senatorul PD-L Dan Carlan (Iasi), senatorul PRM Carol Dina (Galati), senatorul PRM Ilie Petrescu (Gorj), senatorul PRM Petru Stan (Salaj), deputatul PD-L Florin Popescu (Dambovita) si deputatul PD-L Gabriel Sandu (Braila). Acestora li s-ar putea alatura deputatul UDMR Toma Sandor pentru sefia CJ Covasna, deputatii Ioan Olteanu (PD-L) si Ioan Turc (PNL) la Bistrita-Nasaud, deputatul PNL Adrian Miutescu la Arges, deputatul PNL Adrian Semcu la Prahova, senatorul PNL Tiberiu Prodan la Suceava, deputatul PNL Relu Fenechiu la Iasi si deputatul PD-L Valentin Iliescu la Giurgiu. In ceea ce priveste primariile, vor intra in cursa deputatul UDMR Antal Arpad (Sfantu Gheorghe), deputatul PSD Razvan Bobeanu (Piatra Neamt) si senatorul PSD Ovidiu Cretu (Bistrita). Pe scurt: Parlamentul se goleste inainte de termen. Alesii n-au vrut anticipate, asa ca unii fericiti de la categoria "urmatorii pe lista" se vor bucura si ei de un foarte scurt, dar viguros mandat.
Inghesuiala de ministri pe liste
Nu mai putin de cinci ministri si doi secretari de stat isi vor lua concediu in perioada campaniei
electorale. Tariceanu a ales sa nu-i schimbe din functie. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a fost validat si va candida din partea PNL la Primaria Capitalei. "Eu ministerul pot sa il conduc si prin telefon", le-a spus Orban ziaristilor. Ministerul Dezvoltarii sufera cele mai mari pierderi. Ministrul Laszlo Borbely este candidatul UDMR la Primaria Targu Mures, iar secretarul de stat Horia Irimia merge din partea PNL sa dea piept cu electoratul din Caras Severin, el dorind sa fie presedinte de consiliu judetean. Ministrul pentru IMM
, Cristian Adomnitei,
A fost trimis de liberali sa preia sefia CJ Satu Mare. Cristian Adomnitei a fost trimis de insusi premierul Tariceanu sa "farmece" electoratul iesean. Ilie Bolojan, fost secretar general al Guvernului, a plecat deja la Oradea, oras a carui primarie intentioneaza sa o preia. Ultimul inscris in competitia electorala este ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Karoly Borbely. El a ales sa candideze pentru presedintia Consiliului Judetean Hunedoara.
.
Tendinta de renuntare la Legislativ pentru o functie locala, in special pentru cea de sef de consiliu judetean, este clara chiar daca partidele nu si-au definitivat inca listele de candidati.
Fenomenul se poate explica atat prin atractia pe care o exercita sefia judetelor, cat si prin lipsa de cadre de care se lovesc unele partide.
Introducerea votului uninominal pentru sefii de consilii judetene (CJ), la pachet cu importanta functiei si cu atributiile sporite ce revin in gestionarea banului
public, a crescut substantial interesul politicienilor pentru respectivele posturi. Chiar daca partidele nu si-au definitivat inca listele de candidati, o tendinta este clara: tot mai multi senatori sau deputati isi manifesta disponibilitatea sa renunte la Legislativ pentru a incerca sa devina sef de judet. Unii dintre ei se gandesc probabil ca oricum le-ar fi greu sa obtina, prin vot uninominal, un nou mandat de parlamentar, mai ales ca numele unora sunt complet necunoscute alegatorilor din judetele pe care, teoretic, le-au reprezentat. Altii nu-si ascund intentia de a "juca la doua capete", in sensul ca vor candida pentru sefia unui consiliu judetean, iar daca nu le iese pasienta isi vor incerca norocul si pentru un nou mandat de parlamentar. In fine, mai exista si situatia europarlamentarilor care, la doar cateva luni de la castigarea mandatului de reprezentant al Romaniei in Legislativul European, au anuntat ca vor sa candideze la o primarie sau consiliu judetean. In aceste ultime cazuri, se intrevede lipsa de cadre de care sufera unele partide.
In categoria europarlamentarilor anuntati pentru locale se inscriu Sorin Frunzaverde (PD-L), pentru sefia CJ Caras-Severin, si Dumitru Oprea (PD-L), pentru Primaria Municipiului Iasi.
Cei doi sunt "acompaniati" de o adevarata armata de senatori si deputati care fie au fost deja validati drept candidati, fie si-au manifestat intentia de a intra in competitie. In total pana acum, 38 de "alesi" pentru 27 de judete, dintre care 30 sunt dati deja ca siguri de formatiunile lor. In Vrancea, au fost confirmati in competitia pentru sefia CJ senatorul PD-L Jean Vraciu si deputatul PNL Nini Sapunaru, in vreme ce in Botosani se vor bate senatorul PD-L Mihai Tabuleac cu deputatul PNL Liviu Campanu, iar in Dolj – senatorul PD-L Radu Berceanu cu senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea. Cel putin doi parlamentari se vor afla si in cursa pentru sefia CJ Brasov (senatorul PRM Nicolae Iorga si deputatul PD-L Dumitru Puchianu) si Maramures (deputatul PD-L Mircea Man si deputatul PRM Angela Buciu). In alte 17 judete intalnim macar un "ales": deputatul PNL Dan Marian (Vaslui), deputatul PNL Nicolae Popa (Alba), deputatul PSD Ioan Munteanu (Neamt), deputatul PD-L Cezar Preda (Buzau), deputatul PD-L Alexandru Mocanu (Teleorman), deputatul Ioan Cindrea (Sibiu), deputatul PSD Cosmin Necula (Hunedoara), deputatul UDMR Mate Andras (Cluj), deputatul PNL Emilian Francu (Valcea), senatorul PD-L Gheorghe Flutur (Suceava), senatorul PD-L Dan Carlan (Iasi), senatorul PRM Carol Dina (Galati), senatorul PRM Ilie Petrescu (Gorj), senatorul PRM Petru Stan (Salaj), deputatul PD-L Florin Popescu (Dambovita) si deputatul PD-L Gabriel Sandu (Braila). Acestora li s-ar putea alatura deputatul UDMR Toma Sandor pentru sefia CJ Covasna, deputatii Ioan Olteanu (PD-L) si Ioan Turc (PNL) la Bistrita-Nasaud, deputatul PNL Adrian Miutescu la Arges, deputatul PNL Adrian Semcu la Prahova, senatorul PNL Tiberiu Prodan la Suceava, deputatul PNL Relu Fenechiu la Iasi si deputatul PD-L Valentin Iliescu la Giurgiu. In ceea ce priveste primariile, vor intra in cursa deputatul UDMR Antal Arpad (Sfantu Gheorghe), deputatul PSD Razvan Bobeanu (Piatra Neamt) si senatorul PSD Ovidiu Cretu (Bistrita). Pe scurt: Parlamentul se goleste inainte de termen. Alesii n-au vrut anticipate, asa ca unii fericiti de la categoria "urmatorii pe lista" se vor bucura si ei de un foarte scurt, dar viguros mandat.
Inghesuiala de ministri pe liste
Nu mai putin de cinci ministri si doi secretari de stat isi vor lua concediu in perioada campaniei
electorale. Tariceanu a ales sa nu-i schimbe din functie. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a fost validat si va candida din partea PNL la Primaria Capitalei. "Eu ministerul pot sa il conduc si prin telefon", le-a spus Orban ziaristilor. Ministerul Dezvoltarii sufera cele mai mari pierderi. Ministrul Laszlo Borbely este candidatul UDMR la Primaria Targu Mures, iar secretarul de stat Horia Irimia merge din partea PNL sa dea piept cu electoratul din Caras Severin, el dorind sa fie presedinte de consiliu judetean. Ministrul pentru IMM
, Cristian Adomnitei,
A fost trimis de liberali sa preia sefia CJ Satu Mare. Cristian Adomnitei a fost trimis de insusi premierul Tariceanu sa "farmece" electoratul iesean. Ilie Bolojan, fost secretar general al Guvernului, a plecat deja la Oradea, oras a carui primarie intentioneaza sa o preia. Ultimul inscris in competitia electorala este ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Karoly Borbely. El a ales sa candideze pentru presedintia Consiliului Judetean Hunedoara.
Şefa CSM susţine că puterea politică are o pârghie financiară de acţiune asupra justiţiei
Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a afirmat, astăzi, într-o conferinţă de presă la Iaşi, că puterea politică, indiferent de coloratură, păstrează o pârghie financiară de acţiune asupra justiţiei.
"Percepţia justiţiei este dată şi de luările de poziţie ale reprezentanţilor puterii politice, unele dintre acestea fiind jignitoare", a declarat, în conferinţă de presă, preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, fără a nominaliza însă situaţii concrete.
Lidia Bărbulescu a mai spus că prin aceste luări de poziţii ale forţelor politice se încearcă decredibilizarea justiţiei şi abaterea atenţiei de la problemele celorlalte puteri în stat. "Puterea politică, indiferent de coloratură, păstrează o pârghie financiară de acţiune asupra justiţiei", a afirmat şefa CSM.
Potrivit acesteia, adevăratele probleme ale justiţiei vin de la incoerenţa legilor din România. "Textele de legi sunt interpretabile. Prin urmare, avem soluţii diferite (n.r. - în aceeaşi cauză) la instanţe diferite", a explicat Lidia Bărbulescu.
Preşedintele CSM s-a aflat, astăzi, în vizită la Iaşi, pentru o discuţie informală cu judecătorii şi procurorii din raza de acţiune a Curţii de Apel Iaşi. Lidia Bărbulescu va mai avea astfel de întâlniri, vineri, la Târgu Mureş şi, sâmbătă, la Braşov.
"Percepţia justiţiei este dată şi de luările de poziţie ale reprezentanţilor puterii politice, unele dintre acestea fiind jignitoare", a declarat, în conferinţă de presă, preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, fără a nominaliza însă situaţii concrete.
Lidia Bărbulescu a mai spus că prin aceste luări de poziţii ale forţelor politice se încearcă decredibilizarea justiţiei şi abaterea atenţiei de la problemele celorlalte puteri în stat. "Puterea politică, indiferent de coloratură, păstrează o pârghie financiară de acţiune asupra justiţiei", a afirmat şefa CSM.
Potrivit acesteia, adevăratele probleme ale justiţiei vin de la incoerenţa legilor din România. "Textele de legi sunt interpretabile. Prin urmare, avem soluţii diferite (n.r. - în aceeaşi cauză) la instanţe diferite", a explicat Lidia Bărbulescu.
Preşedintele CSM s-a aflat, astăzi, în vizită la Iaşi, pentru o discuţie informală cu judecătorii şi procurorii din raza de acţiune a Curţii de Apel Iaşi. Lidia Bărbulescu va mai avea astfel de întâlniri, vineri, la Târgu Mureş şi, sâmbătă, la Braşov.
Se împlineşte un an de la eliminarea PD de la guvernare
aprilie 2007. Palatul Victoria, declaraţie de presă a premierului Călin Popescu Tăriceanu. Deşi era ziua păcălelilor, ceea ce avea să urmeze nu a fost deloc o farsă. În urmă cu un an, exact pe 1 aprilie, premierul anunţa eliminarea Partidului Democrat de la guvernare.
Prin restructurare, Executivul rămânea în formula PNL-UDMR. În luna ianuarie 2007, de la Guvern venea un prim semnal a ceea ce urma să se întâmple. Democratul Sebastian Bodu, preşedinte cu rang de secretar de stat al ANAF, a fost eliberat din funcţie de premierul Tăriceanu, deoarece într-un interviu, acesta critica taxa de primă înmatriculare.
În aceeaşi lună, Partidul Democrat anunţa că va candida
singur, pe liste separate, la alegerile pentru Parlamentul European. La nici două săptămâni, premierul convoacă Guvernul în şedinţă, ca să amâne data alegerilor europene. Executivul emite o ordonanţă pe această temă pe care democraţii refuză să o semneze. Ordonanţa este trimisă la Monitorul Oficial fără semnătura ministrului de Interne, Vasile Blaga, şi a celui de Justiţie, Monica Macovei.
După alte două săptămâni, premierul anunţă eliminarea PD de la guvernare şi formarea unui nou cabinet, numai cu PNL şi UDMR. Noul Executiv este validat de Parlament la două zile de la anunţ, cu o largă majoritate.
Ulterior, liderul PD, Emil Boc, recunoştea, într-un interviu acordat presei, că liberalii au condiţionat rămânerea democraţilor la guvernare de renunţarea la miniştrii Vasile Blaga, Monica Macovei şi Radu Berceanu. La un an de la aceste evenimente nu mai vorbim de PD, ci de PDL, după ce democraţii au fuzionat la sfârşitul lui 2007 cu liberal-democraţii lui Stolojan.
Prin restructurare, Executivul rămânea în formula PNL-UDMR. În luna ianuarie 2007, de la Guvern venea un prim semnal a ceea ce urma să se întâmple. Democratul Sebastian Bodu, preşedinte cu rang de secretar de stat al ANAF, a fost eliberat din funcţie de premierul Tăriceanu, deoarece într-un interviu, acesta critica taxa de primă înmatriculare.
În aceeaşi lună, Partidul Democrat anunţa că va candida
singur, pe liste separate, la alegerile pentru Parlamentul European. La nici două săptămâni, premierul convoacă Guvernul în şedinţă, ca să amâne data alegerilor europene. Executivul emite o ordonanţă pe această temă pe care democraţii refuză să o semneze. Ordonanţa este trimisă la Monitorul Oficial fără semnătura ministrului de Interne, Vasile Blaga, şi a celui de Justiţie, Monica Macovei.
După alte două săptămâni, premierul anunţă eliminarea PD de la guvernare şi formarea unui nou cabinet, numai cu PNL şi UDMR. Noul Executiv este validat de Parlament la două zile de la anunţ, cu o largă majoritate.
Ulterior, liderul PD, Emil Boc, recunoştea, într-un interviu acordat presei, că liberalii au condiţionat rămânerea democraţilor la guvernare de renunţarea la miniştrii Vasile Blaga, Monica Macovei şi Radu Berceanu. La un an de la aceste evenimente nu mai vorbim de PD, ci de PDL, după ce democraţii au fuzionat la sfârşitul lui 2007 cu liberal-democraţii lui Stolojan.
Partidele - lovite de febra consultanţei politice
PSD este sfătuit de consultanţi britanici despre care Ion Iliescu spune: „Nu cunosc ei realităţile româneşti”
PD-L l-a angajat pe Carol Sebastian, plecat din presă după ce a recunoscut că a fost informator al Securităţii
Agitaţie pe scena politică în ultimele luni, partidele au dat din colţ în colţ pentru a-şi angaja consultanţi politici de renume, în speranţa că le vor creşte şansele electorale. Prima problemă, piaţa de consultanţă politică este abia la început în România, oferta fiind destul de mică. Apoi, bugetele nu foarte mari ale partidelor atrag destul de greu nume serioase de pe piaţa internaţională. În fine, o altă chestiune, părerile consilierilor sunt contestate de multe ori chiar din interiorul partidelor care i-au angajat. Sunt doar câteva firme autohtone care oferă exclusiv consultanţă politică şi multe altele care se reprofilează intrând şi în acest domeniu în preajma campaniei.
Una dintre cele mai cunoscute, Multimedia Political Communication, a fost înfiinţată de un fost ziarist, Dan Andronic. T-Media este o altă companie care activează pe acestă piaţă şi aparţine lui Marian Trifu şi lui Ciprian Radavoi. O firmă cu un portofoliu mai mic de clienţi este Partener Comunication, condusă de Petru Berteanu, fost consilier prezidenţial în mandatul lui Emil Constantinescu. Îşi oferă însă serviciile politicienilor şi alte nume cunoscute: Adriana şi Claudiu Săftoiu, Dan Pavel, dar şi un ziarist controversat, Carol Sebastian, care a ieşit din presă după ce a recunoscut că a fost informator al fostei securităţi.
În culisele scenei politice româneşti au fost şi sunt însă şi firme străine de consultanţă politică. Nume cunoscute în acestă piaţă precum Tal Silberstein, Shimon Sheves, Ron Weber, Dick Morris sunt doar câteva din vedetele-consultanţi care i-au consiliat pe politicienii români. Un client
bun al „stranierilor” a fost şi rămâne PSD, unde însă competenţa sfătuitorilor este contestată de greii partidului.
PSD: Dinozaurii la butoane, consultanţii britanici cu „brandul”
„Nu cunosc ei realităţile româneşti”. Rostită de Ion Iliescu la ultima şedinţă de partid, această frază sintetizează părerea unei bune părţi din PSD faţă de prezenţa consultanţilor străini în Kiseleff. Contractul pe care partidul l-a încheiat cu Matt Carter, fost consilier al lui Tony Blair, este aproape unanim considerat de liderii PSD drept un „moft” de-al lui Mircea Geoană de care social-democraţii se puteau lipsi. De altfel, Matt Carter nici nu face parte din echipa de campanie
, nu stă în România şi preferă să lucreze de la Londra direct pentru Mircea Geoană, căruia îi furnizează „analize de electorat” după ce prelucrează datele pe care mai multe firme de operatori români le culeg de pe teren.
Lui Geoană, legătura cu Matt Carter i-a făcut-o fosta sa consilieră, Ana Birchall. Birchall spune că a încercat şi a reuşit să aducă în România mai mulţi foşti consilieri de-ai lui Tony Blair, ultima comandă fiind făcută de Marian Vanghelie. Încă înainte de a primi nominalizarea la Primărie, Vanghelie a încheiat un contract cu cinci consultanţi prezentaţi de Ana Birchall, coordonaţi de Matt Brown şi Phil Regis, pe care aceasta îi recomandă ca fiind „cei mai buni consilieri cu care Tony Blair a lucrat în perioada 1997-2005”. Anul trecut, Vanghelie l-a recuperat şi pe fostul consilier de imagine din Kiseleff, Ron Werber, căruia Mircea Geoană a refuzat să-i mai plătească salariul, care spun surse PSD, se ridica la 10.000 de euro lunar.
Cele două echipe de britanici (cea plătită de Geoană şi cea plătită de Vanghelie) nu lucrează împreună şi nici nu fac parte deocamdată din echipa lui Miron Mitrea, coordonatorul campaniei PSD. Acesta a anunţat că vrea să lucreze cu pesedişti cu experienţă în campanii, precum Şerban Mihăilescu sau Octav Cozmâncă.
Ieri, la sediul de campanie al PSD, s-a stabilit ca, imediat după summit-ul NATO, partidul să organizeze un turneu de o lună pe care Mircea Geoană să-l facă în ţară, în scopul mobilizării simpatizanţilor social-democraţi în vederea alegerilor locale.
PD-L merge pe aceeaşi carte
Democrat-liberalii pregătesc alegerile locale, cu aceeaşi firmă de consultanţă politică pe care au folosit-o, din 2004, în toate campaniile electorale. Este vorba de GMP, condusă de Felix Tătar. De fapt, rolul firmei conduse de Tătar este, mai degrabă, acela de a „împacheta” ideile de campanie a liderilor PD-L şi de a veni cu soluţii media la principalele direcţii stabilite în strategia democrat-liberală. Surse din conducerea partidului susţin că strategia de campanie este stabilită şi discutată în detaliu cu preşedintele CSOP, Andrei Muşetescu, precum şi cu fostul ziarist, Carol Sebastian.
Potrivit surselor, Muşetescu este consultat în ceea ce priveşte mesajele sociale, profilul candidatului şi atitudinea pe care acesta ar trebui să le aibă în raport cu alegători, iar Carol Sebastian oferă sfaturi legate de abordarea mediatică, jurnalistică, a campanie. Potrivit surselor, la pregătirea campaniei mai participă şi alţi foşti ziarişti. Este vorba de Narcisa Iorga, şefa biroului de presă a PD-L, şi Ada Meseşan care coordona până de curând relaţia cu presa a partidului condus de Theodor Stolojan. În partid se vorbeşte că la strategia PD-L pentru locale ar pune umărul şi unii dintre consilierii preşedintelui Traian Băsescu. Sursele susţin că unul dintre cei care ar putea fi consultati este consilierul de stat Cătălin Avramescu, care a avut întâlniri cu cel puţin una din filialele de sector ale partidului.
Candidaţii PNL îşi aleg singuri consultanţii pentru campanie
La alegerile locale, candidaţii PNL sunt lăsaţi să-şi organizeze singuri campania şi să-şi angajeze proprii consilieri. Principala firmă de consultanţă care are contract cu PNL, Media Political Communication, condusă de Dan Andronic, are o contribuţie mai mică la acest scrutin. „Prestaţia MPC este destul de restrânsă la alegerile locale. Noi am decis ca fiecare candidat să-şi aleagă singur consultantul dorit, după cum apreciază, şi să-şi realizeze campania în funcţie de problemele locale“, ne-a declarat liderul liberal Bogdan Olteanu. Potrivit acestuia, PNL va avea totuşi un slogan naţional – „Promovăm România“ -, acelaşi folosit de partid la alegerile europarlamentare, care „a fost foarte bine primit“.
Ludovic Orban, candidatul PNL la Primăria Generală, ne-a precizat că şi-a selectat echipa de consultanţi dintre membrii partidului. „Sigur, e şi firma lui Dan Andronic care-şi dă cu presupusul pentru că se ocupă de PNL, dar, la Bucureşti, nimic nu se aplică fără acceptul meu. Există contractul global pe care îl are partidul cu MPC şi cu evreii Silberstein şi Finkelstein, care definesc conceptul general, dar, pe locale fiecare lucrează cu cine doreşte. Eu am deja un blog personal, iar sloganul îl voi anunţa imediat după ce toate formaţiunile îşi desemnează candidaţii“, a adăugat Orban. Directorul Multimedia Political Communication, Dan Andronic, susţine că „în mod formal“ nu se ocupă de campania candidatului PNL la Primăria Bucureşti: „Contractul de consiliere este cu PNL, nu cu domnul Orban. Ne mai vedem, dar nu avem o relaţie instituţională separată“.
„Sigur, e şi firma lui Dan Andronic care-şi dă cu presupusul pentru că se ocupă de PNL, dar, la Bucureşti, nimic nu se aplică fără acceptul meu. - Ludovic Orban (candidatul PNL la Primăria Generală)
Info plus
:
Tarif
Potrivit unor surse din piaţă, tariful practicat pentru campania unui candidat la Primăria Capitalei trece cu puţin de 100.000 de euro, o sumă mare pentru orice român de rând, un câştig mic pentru o companie care activează pe o piaţă în care clienţii îşi dezleagă baierele pungii doar în preajma alegerilor. Puţine firme supravieţuiesc perioadelor dintre campaniile electorale, şi asta pentru că, în general, politicienii dâmboviţeni nu au o cultură a jocului politic profesionist.
PD-L l-a angajat pe Carol Sebastian, plecat din presă după ce a recunoscut că a fost informator al Securităţii
Agitaţie pe scena politică în ultimele luni, partidele au dat din colţ în colţ pentru a-şi angaja consultanţi politici de renume, în speranţa că le vor creşte şansele electorale. Prima problemă, piaţa de consultanţă politică este abia la început în România, oferta fiind destul de mică. Apoi, bugetele nu foarte mari ale partidelor atrag destul de greu nume serioase de pe piaţa internaţională. În fine, o altă chestiune, părerile consilierilor sunt contestate de multe ori chiar din interiorul partidelor care i-au angajat. Sunt doar câteva firme autohtone care oferă exclusiv consultanţă politică şi multe altele care se reprofilează intrând şi în acest domeniu în preajma campaniei.
Una dintre cele mai cunoscute, Multimedia Political Communication, a fost înfiinţată de un fost ziarist, Dan Andronic. T-Media este o altă companie care activează pe acestă piaţă şi aparţine lui Marian Trifu şi lui Ciprian Radavoi. O firmă cu un portofoliu mai mic de clienţi este Partener Comunication, condusă de Petru Berteanu, fost consilier prezidenţial în mandatul lui Emil Constantinescu. Îşi oferă însă serviciile politicienilor şi alte nume cunoscute: Adriana şi Claudiu Săftoiu, Dan Pavel, dar şi un ziarist controversat, Carol Sebastian, care a ieşit din presă după ce a recunoscut că a fost informator al fostei securităţi.
În culisele scenei politice româneşti au fost şi sunt însă şi firme străine de consultanţă politică. Nume cunoscute în acestă piaţă precum Tal Silberstein, Shimon Sheves, Ron Weber, Dick Morris sunt doar câteva din vedetele-consultanţi care i-au consiliat pe politicienii români. Un client
bun al „stranierilor” a fost şi rămâne PSD, unde însă competenţa sfătuitorilor este contestată de greii partidului.
PSD: Dinozaurii la butoane, consultanţii britanici cu „brandul”
„Nu cunosc ei realităţile româneşti”. Rostită de Ion Iliescu la ultima şedinţă de partid, această frază sintetizează părerea unei bune părţi din PSD faţă de prezenţa consultanţilor străini în Kiseleff. Contractul pe care partidul l-a încheiat cu Matt Carter, fost consilier al lui Tony Blair, este aproape unanim considerat de liderii PSD drept un „moft” de-al lui Mircea Geoană de care social-democraţii se puteau lipsi. De altfel, Matt Carter nici nu face parte din echipa de campanie
, nu stă în România şi preferă să lucreze de la Londra direct pentru Mircea Geoană, căruia îi furnizează „analize de electorat” după ce prelucrează datele pe care mai multe firme de operatori români le culeg de pe teren.
Lui Geoană, legătura cu Matt Carter i-a făcut-o fosta sa consilieră, Ana Birchall. Birchall spune că a încercat şi a reuşit să aducă în România mai mulţi foşti consilieri de-ai lui Tony Blair, ultima comandă fiind făcută de Marian Vanghelie. Încă înainte de a primi nominalizarea la Primărie, Vanghelie a încheiat un contract cu cinci consultanţi prezentaţi de Ana Birchall, coordonaţi de Matt Brown şi Phil Regis, pe care aceasta îi recomandă ca fiind „cei mai buni consilieri cu care Tony Blair a lucrat în perioada 1997-2005”. Anul trecut, Vanghelie l-a recuperat şi pe fostul consilier de imagine din Kiseleff, Ron Werber, căruia Mircea Geoană a refuzat să-i mai plătească salariul, care spun surse PSD, se ridica la 10.000 de euro lunar.
Cele două echipe de britanici (cea plătită de Geoană şi cea plătită de Vanghelie) nu lucrează împreună şi nici nu fac parte deocamdată din echipa lui Miron Mitrea, coordonatorul campaniei PSD. Acesta a anunţat că vrea să lucreze cu pesedişti cu experienţă în campanii, precum Şerban Mihăilescu sau Octav Cozmâncă.
Ieri, la sediul de campanie al PSD, s-a stabilit ca, imediat după summit-ul NATO, partidul să organizeze un turneu de o lună pe care Mircea Geoană să-l facă în ţară, în scopul mobilizării simpatizanţilor social-democraţi în vederea alegerilor locale.
PD-L merge pe aceeaşi carte
Democrat-liberalii pregătesc alegerile locale, cu aceeaşi firmă de consultanţă politică pe care au folosit-o, din 2004, în toate campaniile electorale. Este vorba de GMP, condusă de Felix Tătar. De fapt, rolul firmei conduse de Tătar este, mai degrabă, acela de a „împacheta” ideile de campanie a liderilor PD-L şi de a veni cu soluţii media la principalele direcţii stabilite în strategia democrat-liberală. Surse din conducerea partidului susţin că strategia de campanie este stabilită şi discutată în detaliu cu preşedintele CSOP, Andrei Muşetescu, precum şi cu fostul ziarist, Carol Sebastian.
Potrivit surselor, Muşetescu este consultat în ceea ce priveşte mesajele sociale, profilul candidatului şi atitudinea pe care acesta ar trebui să le aibă în raport cu alegători, iar Carol Sebastian oferă sfaturi legate de abordarea mediatică, jurnalistică, a campanie. Potrivit surselor, la pregătirea campaniei mai participă şi alţi foşti ziarişti. Este vorba de Narcisa Iorga, şefa biroului de presă a PD-L, şi Ada Meseşan care coordona până de curând relaţia cu presa a partidului condus de Theodor Stolojan. În partid se vorbeşte că la strategia PD-L pentru locale ar pune umărul şi unii dintre consilierii preşedintelui Traian Băsescu. Sursele susţin că unul dintre cei care ar putea fi consultati este consilierul de stat Cătălin Avramescu, care a avut întâlniri cu cel puţin una din filialele de sector ale partidului.
Candidaţii PNL îşi aleg singuri consultanţii pentru campanie
La alegerile locale, candidaţii PNL sunt lăsaţi să-şi organizeze singuri campania şi să-şi angajeze proprii consilieri. Principala firmă de consultanţă care are contract cu PNL, Media Political Communication, condusă de Dan Andronic, are o contribuţie mai mică la acest scrutin. „Prestaţia MPC este destul de restrânsă la alegerile locale. Noi am decis ca fiecare candidat să-şi aleagă singur consultantul dorit, după cum apreciază, şi să-şi realizeze campania în funcţie de problemele locale“, ne-a declarat liderul liberal Bogdan Olteanu. Potrivit acestuia, PNL va avea totuşi un slogan naţional – „Promovăm România“ -, acelaşi folosit de partid la alegerile europarlamentare, care „a fost foarte bine primit“.
Ludovic Orban, candidatul PNL la Primăria Generală, ne-a precizat că şi-a selectat echipa de consultanţi dintre membrii partidului. „Sigur, e şi firma lui Dan Andronic care-şi dă cu presupusul pentru că se ocupă de PNL, dar, la Bucureşti, nimic nu se aplică fără acceptul meu. Există contractul global pe care îl are partidul cu MPC şi cu evreii Silberstein şi Finkelstein, care definesc conceptul general, dar, pe locale fiecare lucrează cu cine doreşte. Eu am deja un blog personal, iar sloganul îl voi anunţa imediat după ce toate formaţiunile îşi desemnează candidaţii“, a adăugat Orban. Directorul Multimedia Political Communication, Dan Andronic, susţine că „în mod formal“ nu se ocupă de campania candidatului PNL la Primăria Bucureşti: „Contractul de consiliere este cu PNL, nu cu domnul Orban. Ne mai vedem, dar nu avem o relaţie instituţională separată“.
„Sigur, e şi firma lui Dan Andronic care-şi dă cu presupusul pentru că se ocupă de PNL, dar, la Bucureşti, nimic nu se aplică fără acceptul meu. - Ludovic Orban (candidatul PNL la Primăria Generală)
Info plus
:
Tarif
Potrivit unor surse din piaţă, tariful practicat pentru campania unui candidat la Primăria Capitalei trece cu puţin de 100.000 de euro, o sumă mare pentru orice român de rând, un câştig mic pentru o companie care activează pe o piaţă în care clienţii îşi dezleagă baierele pungii doar în preajma alegerilor. Puţine firme supravieţuiesc perioadelor dintre campaniile electorale, şi asta pentru că, în general, politicienii dâmboviţeni nu au o cultură a jocului politic profesionist.
Stoica spune ca Videanu si-a declinat competenta pentru candidatura la Primaria Capitalei
icepresedintele PD-L Valeriu Stoica a declarat pentru BBC ca Vasile Blaga va fi cel mai probabil competitorul partidului pentru postul de edil-sef al Capitalei, intrucat actualul primar Adriean Videanu "si-a declinat responsabilitatea pentru aceasta candidatura". "Intrucat domnul Videanu si-a declinat responsabilitatea pentru aceasta candidatura, raman doua personalitati care au sanse reale de a castiga Primaria Bucurestiului, Vasile Blaga si Liviu Negoita. Intre ei doi se va decide. Deocamdata nu este o decizie formala, dar cea mai mare probabilitate este ca Vasile Blaga sa fie candidatul nostru", a declarat pentru BBC vicepresedintele democrat-liberal Valeriu Stoica. Declaratia lui Stoica reprezinta confirmarea oficiala a faptului ca Videanu nu mai este interesat de un nou mandat, in conditiile in care pana acum liderii PD-L nu au recunoscut public ca actualul primar nu va mai candida
. Mai mult, Videanu declara recent ca nu a spus niciodata ca nu se va inscrie in cursa pentru Primaria Capitalei. Secretarul general al PD-L, Vasile Blaga, a admis sambata ca ar putea fi desemnat candidatul partidului la Primaria Capitalei si a sustinut ca, in cazul in care va pierde batalia politica, va demisiona din fruntea organizatiei Bucuresti. "Sunt sanse sa fiu desemnat candidatul partidului la Primaria Capitalei, insa nu am luat o decizie (conducerea partidului, n.r.)", a spus Blaga, invitat la emisiunea 3x3 a postului Realitatea TV. El a dat asigurari
ca daca va intra in cursa va castiga primaria Bucurestiului, iar in caz contrar va demisiona din functia de presedinte al organizatiei PD-L Bucuresti. Blaga a negat faptul ca el, Adriean Videanu sau Liviu Negoita ar fi refuzat sa se inscrie in cursa pentru Primaria Municipiului Bucuresti.
. Mai mult, Videanu declara recent ca nu a spus niciodata ca nu se va inscrie in cursa pentru Primaria Capitalei. Secretarul general al PD-L, Vasile Blaga, a admis sambata ca ar putea fi desemnat candidatul partidului la Primaria Capitalei si a sustinut ca, in cazul in care va pierde batalia politica, va demisiona din fruntea organizatiei Bucuresti. "Sunt sanse sa fiu desemnat candidatul partidului la Primaria Capitalei, insa nu am luat o decizie (conducerea partidului, n.r.)", a spus Blaga, invitat la emisiunea 3x3 a postului Realitatea TV. El a dat asigurari
ca daca va intra in cursa va castiga primaria Bucurestiului, iar in caz contrar va demisiona din functia de presedinte al organizatiei PD-L Bucuresti. Blaga a negat faptul ca el, Adriean Videanu sau Liviu Negoita ar fi refuzat sa se inscrie in cursa pentru Primaria Municipiului Bucuresti.
Băsescu: Am răbdat de prea mult obrăznicia unora care şi-au dat ţara pe nerăsuflate
Preşedintele Traian Băsescu a criticat dur autorităţile române care au semnat, în 1997, Tratatul cu Ucraina. Fără a rosti un nume, şeful statului i-a numit “slugi absolute” pe cei care au semnat Tratatul cu Ucraina. Preşedinte la acea vreme era Emil Constantinescu, iar ministru de Externe Adrian Severin. „Am răbdat de prea mulţi ani obrăznicia unora care şi-au dat ţara pe nerăsuflate sau au lăsat interesul naţional după uşă când au semnat Tratatul cu Ucraina”. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat televiziunii publice, luni seară. Şeful statului s-a referit şi la Rusia. El a apreciat că, în abordările faţă de NATO, Federaţia Rusă nu iese, încă, din logica Războiului Rece.
Şi problema timiterii de trupe în Afganistanului a fost punctată de preşedintele Băsescu. “România nu va fi un furnizor necondiţionat de trupe în Afganistan”. După summitul de la Riga, România şi-a respectat angajamentele asumate, suplimentând forţele militare trimise în Afganistan de la 500 la 780. Ţara noastră nu va continua însă această politică, în condiţiile în care alte state îşi vor retrage trupe, a subliniat
liderul de la Cotroceni.
Şi problema timiterii de trupe în Afganistanului a fost punctată de preşedintele Băsescu. “România nu va fi un furnizor necondiţionat de trupe în Afganistan”. După summitul de la Riga, România şi-a respectat angajamentele asumate, suplimentând forţele militare trimise în Afganistan de la 500 la 780. Ţara noastră nu va continua însă această politică, în condiţiile în care alte state îşi vor retrage trupe, a subliniat
liderul de la Cotroceni.
Datoria publică a României a ajuns la 20,5% din PIB
Datoria publică a României a crescut cu 26,6% în 2007, faţă de anul precedent, şi a ajuns la peste 80 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Economiei şi Finanţelor. Nivelul datoriei reprezintă per total 20,5% din Produsul
Intern Brut.
Intern Brut.
Datoria publică a României a ajuns la 20,5% din PIB
Datoria publică a României a crescut cu 26,6% în 2007, faţă de anul precedent, şi a ajuns la peste 80 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Economiei şi Finanţelor. Nivelul datoriei reprezintă per total 20,5% din Produsul
Intern Brut.
Datoria publică guvernamentală a crescut, anul trecut, cu 24,2% faţă de anul precedent, ajungând la 74,4 miliarde lei. Din aceasta, datoria publică guvernamentală internă s-a cifrat la 41,079 miliarde de lei, cu o pondere de 10,5% din PIB.
Datoria publică guvernamentală externă s-a ridicat la puţin peste 9,5 miliarde de euro, reprezentând 8,8% din PIB. Datoria locală s-a ridicat, în 2007, la 4,853 miliarde lei, cu o cotă de 1,2% din PIB.
Datoria publică internă locală a fost de 2,324 miliarde lei, ocupând aproape 0,6% din PIB, în timp ce datoria publică locale externă a fost de 700 milioane euro, reprezentând 0,65% din PIB.
X1_AdParams = { 'pub' : '691556415300441', 'site' : 'themoneychannel', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle', 'size' : '300x250' };
Anul trecut Produsul Intern Brut al României a fost de 390,8 miliarde lei, iar rata
de schimb leu/euro, la sfârşitul perioadei de raportare, a fost de 3,61 lei pentru un euro.
Intern Brut.
Datoria publică guvernamentală a crescut, anul trecut, cu 24,2% faţă de anul precedent, ajungând la 74,4 miliarde lei. Din aceasta, datoria publică guvernamentală internă s-a cifrat la 41,079 miliarde de lei, cu o pondere de 10,5% din PIB.
Datoria publică guvernamentală externă s-a ridicat la puţin peste 9,5 miliarde de euro, reprezentând 8,8% din PIB. Datoria locală s-a ridicat, în 2007, la 4,853 miliarde lei, cu o cotă de 1,2% din PIB.
Datoria publică internă locală a fost de 2,324 miliarde lei, ocupând aproape 0,6% din PIB, în timp ce datoria publică locale externă a fost de 700 milioane euro, reprezentând 0,65% din PIB.
X1_AdParams = { 'pub' : '691556415300441', 'site' : 'themoneychannel', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle', 'size' : '300x250' };
Anul trecut Produsul Intern Brut al României a fost de 390,8 miliarde lei, iar rata
de schimb leu/euro, la sfârşitul perioadei de raportare, a fost de 3,61 lei pentru un euro.
Vodafone România reduce tarifele de internet mobil în roaming
Vodafone România reduce, din 1 aprilie, tarifele pentru serviciile de date în roaming cu până la 67% şi lansează totodată noi abonamente de roaming de date, prin serviciul Vodafone Connect Abroad. "Noile oferte Vodafone Connect Abroad aduc reduceri cu până la 67% la tarifele de Internet mobil în roaming", a declarat directorul executiv al Vodafone România, Liliana Solomon.
Astfel, începand cu 1 aprilie, clienţii Vodafone România pot folosi un pachet cu tarif zilnic sau unul cu tarifare lunară, pentru a beneficia de acces instant la e-mail, Internet sau Intranet, în afara graniţelor ţării.
Pachetul care oferă utilizatorilor un tarif zilnic pentru folosirea Internetului mobil în roaming se numeşte Vodafone Mobile Connect Roaming 24h şi are două opţiuni. Astfel, clienţii Vodafone pot opta pentru pachetul de 12 euro plus
TVA, cu 50 MB trafic inclus, pentru 24 de ore, valabil în 20 de reţele Vodafone.
X1_AdParams = { 'pub' : '691556415300441', 'site' : 'themoneychannel', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle', 'size' : '300x250' };
În schimb, cei care doresc să utilizeze serviciile de date mobile într-un număr extins de destinaţii, pot alege tariful zilnic de 25 euro plus TVA, cu 50 MB trafic inclus, pentru 24 de ore, valabil în 20 de reţele Vodafone şi alte 18 reţele partenere.
Pentru tarifarea lunară clienţii Vodafone România au la dispoziţie două pachete de roaming de date. Vodafone Mobile Connect Roaming 200, la tariful de 40 euro plus TVA/ lună, care oferă utilizatorilor de date mobile un trafic de 200 BM în roaming, în 20 de reţele Vodafone şi Vodafone Mobile Connect Roaming 200 extins, la tariful de 100 euro plus TVA/ lună, cu un trafic de 200 BM în roaming, în 20 de reţele Vodafone şi alte 18 reţele partenere Vodafone.
"Pentru clienţii Vodafone Mobile Connect care nu optează pentru unul din pachetele de date în roaming cu trafic inclus, va fi activată automat tarifarea standard, per MB, cu 6 euro plus TVA/ MB în reţelele preferate Vodafone şi 8 euro plus TVA/MB în alte reţele", se arată într-un comunicat al companiei.
Astfel, începand cu 1 aprilie, clienţii Vodafone România pot folosi un pachet cu tarif zilnic sau unul cu tarifare lunară, pentru a beneficia de acces instant la e-mail, Internet sau Intranet, în afara graniţelor ţării.
Pachetul care oferă utilizatorilor un tarif zilnic pentru folosirea Internetului mobil în roaming se numeşte Vodafone Mobile Connect Roaming 24h şi are două opţiuni. Astfel, clienţii Vodafone pot opta pentru pachetul de 12 euro plus
TVA, cu 50 MB trafic inclus, pentru 24 de ore, valabil în 20 de reţele Vodafone.
X1_AdParams = { 'pub' : '691556415300441', 'site' : 'themoneychannel', 'section' : 'site', 'zone' : 'rectangle', 'size' : '300x250' };
În schimb, cei care doresc să utilizeze serviciile de date mobile într-un număr extins de destinaţii, pot alege tariful zilnic de 25 euro plus TVA, cu 50 MB trafic inclus, pentru 24 de ore, valabil în 20 de reţele Vodafone şi alte 18 reţele partenere.
Pentru tarifarea lunară clienţii Vodafone România au la dispoziţie două pachete de roaming de date. Vodafone Mobile Connect Roaming 200, la tariful de 40 euro plus TVA/ lună, care oferă utilizatorilor de date mobile un trafic de 200 BM în roaming, în 20 de reţele Vodafone şi Vodafone Mobile Connect Roaming 200 extins, la tariful de 100 euro plus TVA/ lună, cu un trafic de 200 BM în roaming, în 20 de reţele Vodafone şi alte 18 reţele partenere Vodafone.
"Pentru clienţii Vodafone Mobile Connect care nu optează pentru unul din pachetele de date în roaming cu trafic inclus, va fi activată automat tarifarea standard, per MB, cu 6 euro plus TVA/ MB în reţelele preferate Vodafone şi 8 euro plus TVA/MB în alte reţele", se arată într-un comunicat al companiei.
Întreprinzătorii pot elabora proiecte pentru 1,80 miliarde de euro, fonduri nerambursabile
Ministerul pentru IMM
a lansat, luni, "Ghidul Solicitantului" al POS de Creştere a Competitivităţii Economice, îndrumător cu ajutorul căruia întreprinzătorii din România vor putea accesa până în 2013 suma de 1,80 miliarde de euro, reprezentând fonduri europene nerambursabile "Obiectivul Programul Operaţional Sectorial este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivităţii UE", a declarat, cu ocazia lansării ghidului, , ministrul de resort Ovidiu Silaghi.
a lansat, luni, "Ghidul Solicitantului" al POS de Creştere a Competitivităţii Economice, îndrumător cu ajutorul căruia întreprinzătorii din România vor putea accesa până în 2013 suma de 1,80 miliarde de euro, reprezentând fonduri europene nerambursabile "Obiectivul Programul Operaţional Sectorial este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivităţii UE", a declarat, cu ocazia lansării ghidului, , ministrul de resort Ovidiu Silaghi.
Reduceri pentru apartamente cu vedere la munte
% este cuantumul de reducere pe care dezvoltatorul complexului Belleview din Sinaia il ofera celor interesati, pana la data de 31 martie.
Dezvoltat de Compania Ozer Construction in colaborare cu primaria orasului Sinaia, Complexul Belleview din Sinaia este cel mai mare proiect imobiliar de pe Valea Prahovei.
Cu o suprafata totala de 36.500 mp, complexul insumeaza 344 de apartamente de diverse tipuri: garsoniere, apartamente cu doua si trei camere, duplexuri cu doua si trei camere. Acestea sunt impartite in doua tronsoane dispuse in S+P+8+M, la care se mai adauga o cladire de 2 nivele, unde sunt localizate facilitatile deosebite ale condominiului: piscina acoperita, cu o suprafata de 160mp, fitness, un loc de joaca pentru copii si o sala pentru organizarea de evenimente. Tot aici se afla si managementul complexului, care gestioneaza serviciile de intretinere si de administrare
a spatiilor comune. De asemenea, trebuie mentionat ca toti cei care achizitioneaza apartamente in cadrul Belleview beneficiaza in interiorul complexului de un loc de parcare inclus in pretul apartamentului.
Proiectul, a carui valoare este de circa 25 de milioane euro, este programat sa fie finalizat in vara anului viitor si a parcurs deja 30% din etapele de executie, iar
dezvoltatorii Complexului Belleview afirma ca au vandut pana acum mai bine de 40% dintre apartamente.
Iar cei care sunt interesati sa isi cumpere un apartament cu vedere la munte se mai pot bucura inca de promotia "5% reducere", care dureaza pana la sfarsitul lunii martie.
Belleview este primul proiect la care Ozer Construction este si dezvoltator.
Infiintata in Turcia, cu o experienta in domeniul constructiilor de peste 45 de ani, Ozer Construction activeaza pe piata
romaneasca de peste 10 ani. In acest timp, compania turca si-a pus semnatura pe constructii
remarcabile, care marcheaza peisajul imobiliar din Bucuresti. Printre acestea se numara: Vitan Mall, Europa House, America House, Mecano Export-Import, Hotel Caro.
Dezvoltat de Compania Ozer Construction in colaborare cu primaria orasului Sinaia, Complexul Belleview din Sinaia este cel mai mare proiect imobiliar de pe Valea Prahovei.
Cu o suprafata totala de 36.500 mp, complexul insumeaza 344 de apartamente de diverse tipuri: garsoniere, apartamente cu doua si trei camere, duplexuri cu doua si trei camere. Acestea sunt impartite in doua tronsoane dispuse in S+P+8+M, la care se mai adauga o cladire de 2 nivele, unde sunt localizate facilitatile deosebite ale condominiului: piscina acoperita, cu o suprafata de 160mp, fitness, un loc de joaca pentru copii si o sala pentru organizarea de evenimente. Tot aici se afla si managementul complexului, care gestioneaza serviciile de intretinere si de administrare
a spatiilor comune. De asemenea, trebuie mentionat ca toti cei care achizitioneaza apartamente in cadrul Belleview beneficiaza in interiorul complexului de un loc de parcare inclus in pretul apartamentului.
Proiectul, a carui valoare este de circa 25 de milioane euro, este programat sa fie finalizat in vara anului viitor si a parcurs deja 30% din etapele de executie, iar
dezvoltatorii Complexului Belleview afirma ca au vandut pana acum mai bine de 40% dintre apartamente.
Iar cei care sunt interesati sa isi cumpere un apartament cu vedere la munte se mai pot bucura inca de promotia "5% reducere", care dureaza pana la sfarsitul lunii martie.
Belleview este primul proiect la care Ozer Construction este si dezvoltator.
Infiintata in Turcia, cu o experienta in domeniul constructiilor de peste 45 de ani, Ozer Construction activeaza pe piata
romaneasca de peste 10 ani. In acest timp, compania turca si-a pus semnatura pe constructii
remarcabile, care marcheaza peisajul imobiliar din Bucuresti. Printre acestea se numara: Vitan Mall, Europa House, America House, Mecano Export-Import, Hotel Caro.
20.000 de muncitori, în grevă la o fabrică Nike
Mai mult de 20.000 de muncitori au incetat munca la o fabrica din Vietnam care face incaltaminte sport pentru compania Nike. Motivul conflictului de munca sunt salariile foarte mici pe care angajatii le primesc.
Acestia doresc o crestere cu 20% a salariului care in prezent este de 59 de dolari.
Oficialii Nike nu au comentat situatia creata la fabrica din Vietnam. Aceasta numara aproximativ 21.000 de angajati, in majoritatea lor femei tinere. In ultimul an, preturile au cunoscut o crestere de mai mult de 19% datorita cresterii inflatiei. Acest motiv a determinat inmultirea numarului de greve in aceasta tara.
Acestia doresc o crestere cu 20% a salariului care in prezent este de 59 de dolari.
Oficialii Nike nu au comentat situatia creata la fabrica din Vietnam. Aceasta numara aproximativ 21.000 de angajati, in majoritatea lor femei tinere. In ultimul an, preturile au cunoscut o crestere de mai mult de 19% datorita cresterii inflatiei. Acest motiv a determinat inmultirea numarului de greve in aceasta tara.
Chiriile mai mici si facilitatile, atuurile parcurilor de afaceri
Chiriile mai mici, suprafetele disponibile mai mari si facilitatile multiple determina companiile sa-si indrepte atentia catre parcurile de afaceri atunci cand cauta spatii de birouri. In ultimul an, chiriasii au devenit mai exigenti in alegerea spatiului de birouri, iar bugetele de chirii au crescut cu 15-20%.
Construite, de regula, pe fostele amplasamente ale parcurilor industriale, parcurile de afaceri au acces facil la drumuri, la mijloacele de transport
in comun si beneficiaza de suficiente locuri de parcare. Daca pana de curand criteriile de alegere a spatiilor de birouri de catre companii vizau o pozitionare corespunzatoare in termeni de timp de acces si existenta unui spatiu interior deschis cu suprafete generoase, mai nou, cerintele acestora sunt mult mai complexe, incluzand aspecte precum posibilitatea extinderii companiei si, de asemenea, facilitatile oferite angajatilor (restaurante, sali de protocol, centre de relaxare, spatii verzi, zone de magazine, gradinite sau centre de sanatate
).
Conform unui studiu realizat de compania de investitii imobiliare ESOP, daca se iau in calcul solicitarile de suprafete sub 1.000-1.200 mp, venite din partea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), peste 65% isi doresc un spatiu intr-un parc de afaceri, cu acces usor la mijloacele de transport.
"Este o evolutie fireasca, dupa ce, in ultimii trei ani, IMM-urile au cunoscut o dezvoltare si o stabilizare semnificativa, multe dintre ele fac pasul catre sedii de o calitate mai buna. Bugetele de chirii pe care acestea le aloca sunt intre 14 si 18 euro/mp, cu 15-20% mai ridicate decat in 2005-2006. Noile proiecte sau faze de dezvoltare ale parcurilor de afaceri credem ca vor acorda o mai mare atentie modularitatii spatiului, intrucat acest demers are la baza o reala nevoie a pietei", a precizat Mirela Raicu, director Departament Birouri in cadrul ESOP.
Contracte de durata
Companiile multinationale sunt cele mai interesate de proiectele ample, suprafetele solicitate de acestea fiind in intervalul 1.500-3.000 de metri patrati. Cererea din ce in ce mai mare de suprafete mari a determinat dezvoltatorii imobiliari sa ia in calcul proiecte de mari dimensiuni de tipul parcurilor de afaceri. De asemenea, fondurile de investitii vad in parcurile de afaceri potentiale surse de venit pentru perioada urmatoare.
"Este deocamdata un inceput timid, dar merita salutat, cu atat mai mult cu cat este o tendinta ce va continua sa se dezvolte in urmatorii ani. Un alt factor ce sprijina aceasta evolutie este deschiderea companiilor, chiar si a celor locale, catre contracte pe perioade mai lungi, de 3-5 ani (conform solicitarilor business park-urilor), durate care in trecut erau percepute insa drept un obstacol, un angajament dificil", a mentionat Mirela Raicu de la ESOP.
Dezvoltatorii imobiliari promoveaza prin oferte din ce in ce mai multe proiecte integrate, care includ, pe langa zona extinsa de birouri, de tipul business park, si alte functiuni, precum zone rezidentiale, spatii comerciale, hoteluri, obiective de interes cultural sau chiar institutii sociale si culturale.
Spatii mai ieftine
In timp ce, pentru cladirile individuale de birouri, pretul de inchiriere variaza intre 16 si 22 euro/mp, in cazul parcurilor de afaceri acesta scade pana la valori cuprinse intre 15 si 17 euro/mp, afirma analistii imobiliari. Datorita suprafetelor mai mari, chiriile se pot negocia mai mult si astfel inchirierea de spatii in parcurile industriale sau zonele integrate este mult mai avantajoasa decat in cladirile de birouri.
Construite, de regula, pe fostele amplasamente ale parcurilor industriale, parcurile de afaceri au acces facil la drumuri, la mijloacele de transport
in comun si beneficiaza de suficiente locuri de parcare. Daca pana de curand criteriile de alegere a spatiilor de birouri de catre companii vizau o pozitionare corespunzatoare in termeni de timp de acces si existenta unui spatiu interior deschis cu suprafete generoase, mai nou, cerintele acestora sunt mult mai complexe, incluzand aspecte precum posibilitatea extinderii companiei si, de asemenea, facilitatile oferite angajatilor (restaurante, sali de protocol, centre de relaxare, spatii verzi, zone de magazine, gradinite sau centre de sanatate
).
Conform unui studiu realizat de compania de investitii imobiliare ESOP, daca se iau in calcul solicitarile de suprafete sub 1.000-1.200 mp, venite din partea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), peste 65% isi doresc un spatiu intr-un parc de afaceri, cu acces usor la mijloacele de transport.
"Este o evolutie fireasca, dupa ce, in ultimii trei ani, IMM-urile au cunoscut o dezvoltare si o stabilizare semnificativa, multe dintre ele fac pasul catre sedii de o calitate mai buna. Bugetele de chirii pe care acestea le aloca sunt intre 14 si 18 euro/mp, cu 15-20% mai ridicate decat in 2005-2006. Noile proiecte sau faze de dezvoltare ale parcurilor de afaceri credem ca vor acorda o mai mare atentie modularitatii spatiului, intrucat acest demers are la baza o reala nevoie a pietei", a precizat Mirela Raicu, director Departament Birouri in cadrul ESOP.
Contracte de durata
Companiile multinationale sunt cele mai interesate de proiectele ample, suprafetele solicitate de acestea fiind in intervalul 1.500-3.000 de metri patrati. Cererea din ce in ce mai mare de suprafete mari a determinat dezvoltatorii imobiliari sa ia in calcul proiecte de mari dimensiuni de tipul parcurilor de afaceri. De asemenea, fondurile de investitii vad in parcurile de afaceri potentiale surse de venit pentru perioada urmatoare.
"Este deocamdata un inceput timid, dar merita salutat, cu atat mai mult cu cat este o tendinta ce va continua sa se dezvolte in urmatorii ani. Un alt factor ce sprijina aceasta evolutie este deschiderea companiilor, chiar si a celor locale, catre contracte pe perioade mai lungi, de 3-5 ani (conform solicitarilor business park-urilor), durate care in trecut erau percepute insa drept un obstacol, un angajament dificil", a mentionat Mirela Raicu de la ESOP.
Dezvoltatorii imobiliari promoveaza prin oferte din ce in ce mai multe proiecte integrate, care includ, pe langa zona extinsa de birouri, de tipul business park, si alte functiuni, precum zone rezidentiale, spatii comerciale, hoteluri, obiective de interes cultural sau chiar institutii sociale si culturale.
Spatii mai ieftine
In timp ce, pentru cladirile individuale de birouri, pretul de inchiriere variaza intre 16 si 22 euro/mp, in cazul parcurilor de afaceri acesta scade pana la valori cuprinse intre 15 si 17 euro/mp, afirma analistii imobiliari. Datorita suprafetelor mai mari, chiriile se pot negocia mai mult si astfel inchirierea de spatii in parcurile industriale sau zonele integrate este mult mai avantajoasa decat in cladirile de birouri.
Taxa auto creşte pentru maşinile noi
Taxa auto creşte pentru maşinile noi, euro 4, vândute în România, în timp ce valorile scad la jumătate pentru autovehiculele Euro 1 şi Euro 2 cu motoare de până în 2.000 de centimentri cubi, taxa rămânând totuşi mai mare pentru automobilele vechi de import.
Astfel, pentru un Logan nou pe benzină cu motor Euro 4 de 1.400 centimetri cubi (cmc), cu 75 de Cai Putere (CP), noua taxă auto, aplicabilă de la 1 iulie, va fi de 245,8 euro, faţă de 160,6 euro conform actualului algoritm. Pentru acelaşi autoturism
, dar echipat cu un motor de 1.600 cmc, care dezvoltă 90 CP, noua taxă va fi de 387,6 euro, faţă de 183,6 euro în prezent. Pentru un Logan cu motor diesel de 1.500 cmc (85 CP) taxa auto va fi de 315 euro, faţă de 172,1 euro după Codul fiscal actual.
Renault Clio, cea mai bine vândută maşină de import anul trecut şi a doua ca vânzări pe piaţa românească, va avea o taxă de 188 euro pentru motorul pe benzină de 1.200 cmc (75 CP), faţă de 137 euro. Aceeaşi maşină, dar echipată cu un motor diesel de 1.500 cmc (85 CP) va avea o taxă de 315 euro, în creştere de la 172,1 euro.
Pentru automobilul clasat pe locul al treilea la vânzări şi pe locul al doilea la import, Renault Megane, noua taxă va fi de 245,2 euro pentru un motor pe benzină de 1.400 cmc (100 CP), faţă de 160,6 euro, în timp ce pentru motorul diesel de 1.900 cmc montat pe aceeaşi maşină taxa va fi de 553,7 euro, în creştere de la 508 euro.
Maşina situată pe locul al patrulea la capitolul vânzări şi pe locul al treilea în rândul celor de import, Opel Astra Classic, va avea o taxă de 217,6 euro, faţă de 160,6 euro în prezent, pentru motorul pe benzină de 1.400 cmc (90 CP). Opel Astra Classic cu motor diesel de 1.700 cmc (80 CP) va avea 527,9 euro taxă, comparativ cu 455,1 euro conform algoritmul în vigoare. Formula de calcul
Pentru autovehiculele cu norma de poluare Euro 4 sau Euro 3, taxa se calculează pe baza emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi a taxei specifice exprimată în euro/1 gram CO2 prevăzute în anexa nr.1 şi a normei de poluare şi a taxei specifice exprimată în euro/1 cmc prevăzute în anexa nr. 2 şi a cotei de reducere a taxei prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4, după formula:
Suma de plată = [ (A x B x 30/100) + (CxDx70/100) ] x (100-E)/100,
unde: A = emisia de CO2, exprimată în grame/km înscrisă de constructor în documentele de identificare, cu ocazia omologării de tip
B = taxa specifică, exprimată în euro/1 gram CO2, prevăzută în coloana 3 din anexa nr.1
C = cilindree (capacitatea cilindrică)
D = taxa specifică pe cilindree, prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 2
E = cota de reducere a taxei prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4
Pentru autovehiculele din categoriile M1 şi N1 cu norma de poluare non – euro, Euro 1 sau Euro 2, care au făcut obiectul omologării CE de tip, după formula: Suma de plată = C x D x (100-E)/100,
unde:
C = cilindree (capacitatea cilindrică)
D = taxa specifică pe cilindree, prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 2
E = cota de reducere a taxei prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4.
Astfel, pentru un Logan nou pe benzină cu motor Euro 4 de 1.400 centimetri cubi (cmc), cu 75 de Cai Putere (CP), noua taxă auto, aplicabilă de la 1 iulie, va fi de 245,8 euro, faţă de 160,6 euro conform actualului algoritm. Pentru acelaşi autoturism
, dar echipat cu un motor de 1.600 cmc, care dezvoltă 90 CP, noua taxă va fi de 387,6 euro, faţă de 183,6 euro în prezent. Pentru un Logan cu motor diesel de 1.500 cmc (85 CP) taxa auto va fi de 315 euro, faţă de 172,1 euro după Codul fiscal actual.
Renault Clio, cea mai bine vândută maşină de import anul trecut şi a doua ca vânzări pe piaţa românească, va avea o taxă de 188 euro pentru motorul pe benzină de 1.200 cmc (75 CP), faţă de 137 euro. Aceeaşi maşină, dar echipată cu un motor diesel de 1.500 cmc (85 CP) va avea o taxă de 315 euro, în creştere de la 172,1 euro.
Pentru automobilul clasat pe locul al treilea la vânzări şi pe locul al doilea la import, Renault Megane, noua taxă va fi de 245,2 euro pentru un motor pe benzină de 1.400 cmc (100 CP), faţă de 160,6 euro, în timp ce pentru motorul diesel de 1.900 cmc montat pe aceeaşi maşină taxa va fi de 553,7 euro, în creştere de la 508 euro.
Maşina situată pe locul al patrulea la capitolul vânzări şi pe locul al treilea în rândul celor de import, Opel Astra Classic, va avea o taxă de 217,6 euro, faţă de 160,6 euro în prezent, pentru motorul pe benzină de 1.400 cmc (90 CP). Opel Astra Classic cu motor diesel de 1.700 cmc (80 CP) va avea 527,9 euro taxă, comparativ cu 455,1 euro conform algoritmul în vigoare. Formula de calcul
Pentru autovehiculele cu norma de poluare Euro 4 sau Euro 3, taxa se calculează pe baza emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi a taxei specifice exprimată în euro/1 gram CO2 prevăzute în anexa nr.1 şi a normei de poluare şi a taxei specifice exprimată în euro/1 cmc prevăzute în anexa nr. 2 şi a cotei de reducere a taxei prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4, după formula:
Suma de plată = [ (A x B x 30/100) + (CxDx70/100) ] x (100-E)/100,
unde: A = emisia de CO2, exprimată în grame/km înscrisă de constructor în documentele de identificare, cu ocazia omologării de tip
B = taxa specifică, exprimată în euro/1 gram CO2, prevăzută în coloana 3 din anexa nr.1
C = cilindree (capacitatea cilindrică)
D = taxa specifică pe cilindree, prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 2
E = cota de reducere a taxei prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4
Pentru autovehiculele din categoriile M1 şi N1 cu norma de poluare non – euro, Euro 1 sau Euro 2, care au făcut obiectul omologării CE de tip, după formula: Suma de plată = C x D x (100-E)/100,
unde:
C = cilindree (capacitatea cilindrică)
D = taxa specifică pe cilindree, prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 2
E = cota de reducere a taxei prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4.
Economia României va creşte mai mult pe seama serviciilor
Prognozele oficiale arată că, până în 2013, industria va avea o contribuţie constantă la PIB, în timp ce agricultura îşi va reduce treptat aportul la dezvoltarea economică
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi-a revizuit estimările privind evoluţia până în anul 2013 a mai multor indicatori macroeconomici, arătând că sectorul serviciilor va avea o pondere tot mai mare în creşterea economică a ţării. Este prognozată şi o scădere a cursului de schimb, mai puternică în cazul euro decât pentru dolarul american, în contextul în care deficitele vor continua să se adâncească în următorii ani.
Produsul
Intern Brut (PIB) va creşte cu 6,5% în 2008 şi cu 6,1% în 2009. Potrivit CNP, creşterea economică a României va înregistra un salt de 5,8% în 2010 şi 2011 şi de 5,7% în următorii doi ani. Pentru 2008, CNP estimează un PIB de 475 miliarde de lei (133,8 miliarde de euro), calculat la un curs mediu de 3,55 lei/euro în 2008.
Pe tot parcursul intervalului analizat, industria îşi va menţine constantă contribuţia de 1,2% la creşterea reală a PIB. Contribuţia agriculturii la PIB se va reduce treptat în perioda menţionată, de la 0,3% în acest an la 0,1% în 2013. Sectorul serviciilor va fi singurul a cărui contribuţie la PIB va creşte la 2,8% anul acesta şi la 3,2% în 2013.
Prognoza de primăvară pe termen mediu, publicată de CNP, anticipează şi o scădere treptată a inflaţiei până în 2013, când va ajunge la 2,5%. De asemenea, potrivit estimărilor CNP, salariul mediu net pe economie va creşte de la 1.181 lei în anul 2008 la 1.819 lei în 2013. Iar cursul de schimb va coborî de la 3,55 lei/euro, cât este prognozat pentru 2008, la 3,25 lei/euro, cât ar urma să fie în 2013.
CNP prognozează pentru 2008 un număr mediu de salariaţi de circa 4,865 milioane de persoane, în creştere cu aproape 2% faţă de anul trecut (4,77 milioane de persoane). Potrivit documentului
citat, rata şomajului se va menţine la circa 4,1% în 2008.
Deficitele cresc valoric şi scad ca pondere
Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este estimat pentru 2008 la 18,2 miliarde de euro, reprezentând 13,6% din PIB. Potrivit CNP, acest indicator va scădea constant în următorii şase ani raportat la PIB, dar valoarea lui nominală va fi din ce în ce mai mare.
Astfel că, pentru 2013, CNP estimează o scădere a deficitului până la un nivel de 8,2 la sută din PIB, în condiţiile în care valoarea cumulată în acel an va ajunge la 21,3 miliarde de euro. Gradul de acoperire al deficitului de cont curent prin investiţii directe este de 41,2% în 2008 şi va scădea până la un nivel de 30% în 2013.
Diferenţe tot mai mari între importuri şi exporturi
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi-a revizuit estimările privind evoluţia până în anul 2013 a mai multor indicatori macroeconomici, arătând că sectorul serviciilor va avea o pondere tot mai mare în creşterea economică a ţării. Este prognozată şi o scădere a cursului de schimb, mai puternică în cazul euro decât pentru dolarul american, în contextul în care deficitele vor continua să se adâncească în următorii ani.
Produsul
Intern Brut (PIB) va creşte cu 6,5% în 2008 şi cu 6,1% în 2009. Potrivit CNP, creşterea economică a României va înregistra un salt de 5,8% în 2010 şi 2011 şi de 5,7% în următorii doi ani. Pentru 2008, CNP estimează un PIB de 475 miliarde de lei (133,8 miliarde de euro), calculat la un curs mediu de 3,55 lei/euro în 2008.
Pe tot parcursul intervalului analizat, industria îşi va menţine constantă contribuţia de 1,2% la creşterea reală a PIB. Contribuţia agriculturii la PIB se va reduce treptat în perioda menţionată, de la 0,3% în acest an la 0,1% în 2013. Sectorul serviciilor va fi singurul a cărui contribuţie la PIB va creşte la 2,8% anul acesta şi la 3,2% în 2013.
Prognoza de primăvară pe termen mediu, publicată de CNP, anticipează şi o scădere treptată a inflaţiei până în 2013, când va ajunge la 2,5%. De asemenea, potrivit estimărilor CNP, salariul mediu net pe economie va creşte de la 1.181 lei în anul 2008 la 1.819 lei în 2013. Iar cursul de schimb va coborî de la 3,55 lei/euro, cât este prognozat pentru 2008, la 3,25 lei/euro, cât ar urma să fie în 2013.
CNP prognozează pentru 2008 un număr mediu de salariaţi de circa 4,865 milioane de persoane, în creştere cu aproape 2% faţă de anul trecut (4,77 milioane de persoane). Potrivit documentului
citat, rata şomajului se va menţine la circa 4,1% în 2008.
Deficitele cresc valoric şi scad ca pondere
Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este estimat pentru 2008 la 18,2 miliarde de euro, reprezentând 13,6% din PIB. Potrivit CNP, acest indicator va scădea constant în următorii şase ani raportat la PIB, dar valoarea lui nominală va fi din ce în ce mai mare.
Astfel că, pentru 2013, CNP estimează o scădere a deficitului până la un nivel de 8,2 la sută din PIB, în condiţiile în care valoarea cumulată în acel an va ajunge la 21,3 miliarde de euro. Gradul de acoperire al deficitului de cont curent prin investiţii directe este de 41,2% în 2008 şi va scădea până la un nivel de 30% în 2013.
Diferenţe tot mai mari între importuri şi exporturi
Airbus ar putea fabrica modelul A350 si in Romania
Constructorul european vrea sa mute o parte din productia avionului in zone cu forta de munca mai ieftina.
Producatorul de avioane Airbus, divizie a grupului aerospatial european EADS, ar putea muta 30% din productia modelului A350 in strainatate, in state cu niveluri salariale reduse, precum Romania si Cehia, potrivit publicatiei germane „Focus“, citata de MEDIAFAX.
Airbus are nevoie de fonduri de 650 de milioane de euro, dupa ce nu a reusit sa vinda fabricile din localitatile germane Varel, Nordenham si Augsburg. Compania ia in considerare si mutarea productiei in state din zona de influenta a dolarului, potrivit „Focus“.
Airbus a primit anul trecut un numar-record de comenzi, pentru 1.341 de avioane, in valoare de aproximativ 157,1 miliarde de dolari, dintre care 270 de comenzi pentru versiunea reproiectata A350 XWB, ce concureaza cu modelul 787 produs
de compania americana Boeing.
Airbus face eforturi sa compenseze costurile mari rezultate din intirzierile aparute in productia aeronavei A380, cel mai mare avion de pasageri din lume, prin vinzarea unor fabrici si renuntarea la 10.000 de angajati.
Constructorul european de avioane cumpara deja echipamente
din Romania, de la Romaero Baneasa. Uzina bucuresteana livreaza, din 2006, o parte din fuzelajul si din „coastele“ aeronavei A380.
Producatorul de avioane Airbus, divizie a grupului aerospatial european EADS, ar putea muta 30% din productia modelului A350 in strainatate, in state cu niveluri salariale reduse, precum Romania si Cehia, potrivit publicatiei germane „Focus“, citata de MEDIAFAX.
Airbus are nevoie de fonduri de 650 de milioane de euro, dupa ce nu a reusit sa vinda fabricile din localitatile germane Varel, Nordenham si Augsburg. Compania ia in considerare si mutarea productiei in state din zona de influenta a dolarului, potrivit „Focus“.
Airbus a primit anul trecut un numar-record de comenzi, pentru 1.341 de avioane, in valoare de aproximativ 157,1 miliarde de dolari, dintre care 270 de comenzi pentru versiunea reproiectata A350 XWB, ce concureaza cu modelul 787 produs
de compania americana Boeing.
Airbus face eforturi sa compenseze costurile mari rezultate din intirzierile aparute in productia aeronavei A380, cel mai mare avion de pasageri din lume, prin vinzarea unor fabrici si renuntarea la 10.000 de angajati.
Constructorul european de avioane cumpara deja echipamente
din Romania, de la Romaero Baneasa. Uzina bucuresteana livreaza, din 2006, o parte din fuzelajul si din „coastele“ aeronavei A380.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
