Comisia Europeană păstrează mecanismul de cooperare şi verificare în forma actuală

Comisia Europeană consideră căok mecanismul de cooperare şi verificare aplicat României şi Bulgariei şi-a dovedit eficienţa şi nu are de gând, deocamdată, să-l coreleze cu alte pârghii care să pună presiune suplimentară pentru a determina cele două ţări să înfăptuiască reformele cerute.

Executivul european a adoptat miercuri al treilea raport anual privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), constatând că există unele progrese de la ultimul raport, din vara anului 2008, dar totuşi aplicarea reformelor lasă de dorit, parţial din cauza mizelor politice.

Comisia Europeană a decis introducerea MCV pentru a monitoriza justiţia şi lupta împotriva corupţiei în România (în cazul Bulgariei, lupta împotriva crimei organizate) în cadrul negocierilor pentru aderarea ţării noastre la UE, rapoarte de evaluare a progreselor înregistrate urmând să fie emise anual, cu rapoarte intermediare la fiecare şase luni. Până în prezent Comisia a emis cinci rapoarte (anuale şi de etapă), toate constatând insuficienţa eforturilor depuse şi recomandând continuarea monitorizării prin MCV.

Teoretic, ca măsură extremă, Comisia are posibilitatea ca în primii trei ani de la aderare să activeze şi o clauză de salvgardare pe justiţie, prevăzută de tratatele de aderare, prin care, de pildă, deciziile judecătoreşti din România n-ar mai fi recunoscute în UE. Totuşi, Comisia a decis miercuri să nu activeze această clauză, care mai poate funcţiona până la sfârşitul anului.

Purtătorul de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger, a explicat că executivul european consideră că MCV a fost eficient şi a produs
unele rezultate, astfel încât consideră utilă continuarea lui, aşteaptându-se la noi progrese pe viitor. Următorul raport de evaluare al CE va fi elaborat în vara anului 2010.

În raportul din vara anului trecut de evaluare a justiţiei din Bulgaria, documentul
a fost însoţit de un altul, special, referitor la cheltuirea fondurilor europene, iar Comisia a recomandat
Consiliului, pe această bază, îngheţarea unor sume acordate Sofiei din bugetul european. Anul acesta, rapoartele pe justiţie nu au mai fost însoţite de alte documente, însă Parlamentul European a cerut Comisiei să prezinte situaţia cheltuirii fondurilor europene atât în Bulgaria, cât şi România. Motivând că monitorizarea cerută se referă la situaţia până la 15 iulie, Comisia a decis să prezinte aceste rapoarte ulterior, cel mai probabil în toamnă.

În proiectul de raport care a circulat înainte ca varianta finală să fie adoptată miercuri în Colegiul Comisarilor, se stabilea o legătură între progresele din refoma justiţiei şi aderarea la Schengen a celor două ţări. România şi Bulgaria şi-au propus să intre împreună în Schengen, în 2011. În raportul oficial dat publicităţii miercuri, această interdependenţă între progresele în justiţie şi aderarea la Schengen nu se mai regăseşte. Laitenberger a explicat că între cele două aspecte nu există o legătură directă, factuală, iar paragraful respectiv a fost scos pentru că ar fi creat probabil "neînţelegeri". De altfel, purtătorul de cuvânt al CE a subliniat că "există multe drafturi, dar ceea ce contează este raportul final agreat şi votat de Colegiul Comisarilor", sugerând astfel că raportul final este rodul unui compromis de natură politică.

De altfel, şi alte formulări prezente în schiţa de raport au dispărut în raportul final, deşi unele "reminiscenţe" se pot observa în raportul tehnic. Astfel, dacă în proiectul de raport se menţiona în cazul României că procedurile judiciare sunt îngreunate de faptul că unii acuzaţi fac abuz de dreptul lor la apărare, în raportul tehnic care însoţeşte raportul politic se spune că "procesele (pentru corupţie) la nivel înalt sunt deosebit de lungi, din cauza cererilor repetate ale avocaţilor apărării pentru amânări". Comisia constată că este "stupefiant că practic niciunul dintre cazurile de cel mai mare interes public nu au ajuns la o decizie în primă instanţă, ca să nu mai vorbim de o decizie finală". Într-o notă de subsol, este dat exemplul unui fost vicepremier pus sub acuzare în 2006 (cazul Copos).

Întrebat ce pârghii de presiune are Comisia pe viitor pentru a determina România şi Bulgaria să grăbească pasul reformelor - în condiţiile în care CE nu a activat clauza, nu o mai poate activa de la anul şi nici nu a corelat mecanismul cu alte mijloace de constrângere -, Laitenberger a răspus că cea mai bună pârghie sunt "aşteptările populaţiei" din cele două ţări, dar a dat şi exemplul procedurilor de încălcare a tratatului de aderare pe care Comisia le poate lansa împotriva statelor membre în cazul unor neconformităţi (infringement).

El a explicat că mecanismul însuşi a fost conceput ca o pârghie prin care cele două state să fie nu atât supravegheate, cât ajutate - şi de către Comisie, dar şi de către statele membre - pentru a-şi desăvârşi reformele. Purtătorul de cuvânt a precizat că deocamdată Comisia nu are de gând să modifice acest mecanism, să-l schimbe sau să-l coreleze cu alte procese, spunând că exectivul european nu este interesat "să schimbe arhitectura" în plin proces de construcţie, ci să "termine casa".

Solicitat să comenteze criticile ministrului Victor Ponta, care a spus că raportul Comisiei este "zero pentru justiţia din România" şi "un instrument birocratic depăşit", Laintenberger a repetat că nu intră în polemici individuale, dar a subliniat că cel mai bun
răspuns al Comisiei este faptul că a decis ca mecanismul să continue şi că un nou raport de evaluare va fi publicat în vara anului 2010.

După alegerile legislative din toamna anului 2008, clasa politică din România, coaliţia de guvernare, preşedintele Traian Băsescu îşi propuseseră ca obiectiv scoaterea României de sub mecanismul de cooperare şi verificare la raportul din iulie 2009.