vineri, 18 septembrie 2009

Invatamantul de zece ani - piatra de incercare pentru reforma autentica a scolii

Vestea cea buna este ca, in sfarsit, n-o sa mai fim pe la coada Europei in privinta generalizarii invatamantului de zece ani. Recenta hotarare a guvernului trebuie apreciata la adevarata ei valoare. Prin lumea larga, de cea mai stringenta actualitate este acum ideea generalizarii, masificarii invatamantului universitar, intrucat cel preuniversitar de 10, 11 si 12 ani este deja infaptuit. Acestui context i se adauga stringenta cerinta a compatibilizarii pregatirii profesionale, impusa de globalizare, dar si de o piata a muncii comuna, cel putin Europei. Este, fara indoiala, salutar ca ne-am dezmeticit si noi, mai ales ca pe la inceputul toamnei, in urma unor balbe de zile mari, tocmai anuntam ca renuntam la generalizarea invatamantului de 9 ani. Vestea proasta este insa ca, din varii motive, nu reusim sa punem in practica, simplu si eficient, ceea ce ne propunem. Nu reusim sa dovedim, adica, vointa ferma si nici ca nu ne-am teme de schimbari. Practic, este vorba despre confuzia ingrozitoare in care, cel putin in aceasta faza, MEC pare a se afla, si aceasta fie pentru ca-i lipsesc fundamentele teoretice pedagogice pentru intelegerea conceptelor cu care opereaza, fie pentru ca simpla visatorie a unora este considerata ca fiind suficienta pentru a face un surogat de invatamant de zece ani. Ni se spune cam asa: vom avea invatamant general de zece ani, dar dupa clasa a VIII-a vom pastra examenul de capacitate (nici nu conteaza ca acesta va fi sau nu modificat fata de formula actuala) si vom separa elevii, unii mergand la liceu, altii fiind "condamnati" la scoala profesionala. Adica, spunem Europei ca ne-am facut tema cu 10 ani obligatorii, dar ca sa ciupim ceva de la finante, ii si profesionalizam, de fapt, pe elevi in ultimii doi. Chiar nu sesizeaza nici o minte luminata ca a vorbi de invatamant general, de pregatire de baza si a gandi curricule diferite pentru aceasta reprezinta cel putin o ingrozitoare nedreptate? De cand e pedagogia-pedagogie, invatamantul de baza, de fundament, general pentru toti cetatenii unei tari, este egal sau aproximativ egal in oferirea sanselor insusirii de catre elev a unui bagaj informational comun, functie de care, luand in consideratie capacitatile personalitatii sale, sa poata accede spre o noua etapa educationala. Bref, nu poti vorbi de educatie, de invatamant general de zece ani, si tu, minister, sa asezi dupa opt ani un examen functie de care sa desparti pregatirea generala, transformand-o intr-una strict profesionala. De la clasa intai la clasa a X-a, in spiritul conceptului de invatamant general, oferi tuturor elevilor aceleasi sanse educationale. Asta inseamna curricula comuna, chiar daca structura ei, spre exemplu, poate cuprinde, asa cum este si cea actuala, 70% discipline comune, 30% discipline la dispozitia scolii. Abia dupa finalizarea celor 10 clase se poate organiza o forma de certificare a studiilor (fie el examen, fie o simpla aditionare a performantelor scolare a unor ani de studiu) sau/si o forma de acces in treapta superioara. MEC opineaza ca nu are suficiente spatii de invatamant pentru generalizarea studiilor generale de zece ani. Ba, d-na ministru afirma si ca nu sunt suficiente cadre. Nimeni nu spune ca ministrul nu ar avea dreptate. Structura scolii romanesti s-a perpetuat si dupa '90 si in punctele fundamentale a ramas aceeasi. Asta nu inseamna insa ca trebuie s-o perpetuam si dupa clasa a VIII-a, trebuie sa despartim apele. Asta nu inseamna ca, daca avem o armata de profesori la liceu, acestia nu trebuie sa inteleaga, odata si odata, ca nu le pica nici un galon daca predau si la clasele a IX-a si a X-a (ce vor apartine de invatamantul gimnazial). Cu siguranta, acesta ar fi un unic aspect al schimbarii profunde pe care ar trebui s-o initieze acum MEC, daca tot a ales o cale buna. Taietura e musai sa fie adanca, de substanta, profunda si iremediabila. In primul rand, curricula trebuie regandita din temelii, apoi structura claselor (cat inseamna scoala primara, cat reprezinta gimnaziul, unde si cat se introduc disciplinele noilor tehnologii, limbile straine), structura etapei urmatoare (cati ani ramane liceul, ce inseamna scoala profesionala si cat dureaza ea?), mobilitatea personalului didactic si, bineinteles, finantarea intregului angrenaj. Ni se spune ca in acest moment toate acestea au fost rezolvate prin noul proiect de lege, pe care ministrul ar trebui sa-l depuna la Parlament. Din cele declarate insa de catre doamna ministru, de oficialii ministerului, nu prea reiese ca e vorba de o schimbare, ci de simple paliative si rezolvari conjuncturale ale situatiei.