Celebri avocati romani incearca sa afle ce-a fost in capul lui Sheftel

Venirea avocatului israelian Yoram Sheftel in Romania, ca imputernicit al Ioanei Maria Vlas sa-i negocieze predarea, a nascut vii discutii si in randurile avocatilor romani. In incercarea de a descifra motivele mai putin vizibile ale venirii lui Sheftel, ultimul episod al lungmetrajului FNI-CEC-SOV Invest, am cules opiniile catorva dintre avocatii celebri ai Romaniei. Decanul Baroului Bucuresti, avocatul Toma Dragomir, ne-a declarat: "Este un caz iesit din tipare. Imi scapa complet ratiunea venirii lui Sheftel in Romania. Cand dosarul era la Politie si Parchet, putea veni pentru discutii, dar cand dosarul este la instanta... este o cacealma. De altfel, nu a spus nimic, macar un element daca dadea. Este posibil ca venirea lui in tara sa nu fie straina de episodul Maximov (...). Inel dupa inel, lantul poate fi foarte mare". Avocatul Ioan Mustata: "Nu l-am inteles clar pe avocatul Yoram Sheftel. El trebuia sa prezinte o imputernicire scrisa din partea Mariei Vlas, dar nu in calitate de avocat, ci de imputernicit, de mandatat. Cred ca Sheftel vroia o invitatie scrisa din partea autoritatilor romane pentru ca practic aceasta ar fi fost o acoperire juridica a mandatului lui. Contractul de mandat poate fi si de natura consensuala. Astfel, daca fac o propunere verbala si mi se raspunde printr-o invitatie scrisa, aceasta inseamna o recunoastere a mandatului, potrivit dreptului civil. Bine au facut autoritatile romane ca n-au acceptat, pentru ca Politia si Parchetul nu puteau lua nici o masura legala. Maria Vlas este o persoana care, desi beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, are totusi un dosar penal. Este obligata sa se prezinte la toate chemarile organelor judiciare. Faptul ca s-a sustras inseamna circumstanta agravanta. Daca se prezinta de bunavoie inseamna circumstanta atenuanta. Sa nu uitam ca de fapt nu exista "negocierea predarii", singura negociere care exista in legislatiile altor tari este negocierea incadrarii juridice. Vlas era obligata sa se predea. Exista si posibilitatea ca prin declaratia pe care ar da-o in fata judecatorilor sa dezvaluie alte fapte penale, alti faptuitori, care i-ar putea atrage acordarea circumstantei atenuante sau chiar concluzia ca incadrarea juridica ce i s-a facut ar fi gresita. Dosarul s-ar putea intoarce la Parchet". Avocatul Viorel Dumitrescu: "In legislatia noastra nu se poarta asa ceva: negocierea predarii. Cred ca Sheftel a venit in Romania pentru o tatonare. Pe de alta parte, ca o banuiala, scopul ar putea fi si acela de a-i pune in garda pe cei cu care ea a colaborat, vrand sa obtina ceva". Avocatul Viorel Spanu: "Pe scurt, l-am perceput pe Sheftel ca un necunoscator al legislatiei din Romania, in special a celei care reglementeaza profesia de avocat. Demersurile facute in mass-media nu obliga autoritatile judiciare din tara sa lanseze o invitatie scrisa. Cred ca vroia un act scris pentru ca vroia sa se intoarca in Israel cu o dovada pentru a-si incasa onorariul. Banuiesc ca o simpla fotografiere in fata Parchetului General nu era suficienta. Oricum, nu a fost deloc convingator". Avocatul Mircea Stanculescu: "Nu sunt de acord cu cei care spun ca, potrivit Legii 51, nu se putea discuta cu el. El venea ca negociator, iar ai nostri s-au ferit ca dracul de tamaie. De ce? Pentru ca orice discutie presupunea incheierea unui protocol, in care trebuia sa se treaca tot ceea ce se discuta. Sheftel trebuia sa avanseze niste informatii ca sa justifice negocierea. Or, in acest caz exista riscul sa spuna nume, momente ale fraudei, destinatia unor sume, informatii de care trebuia sa se ia act. Ai nostri ar fi fost obligati, indiferent ce organ, sa noteze acestea in protocol. Parerea mea este ca trebuia sa se incerce sa se discute cu el, deoarece el stie mai mult, de la Vlas, decat stiu ai nostri sau decat or sa recunoasca ca stiu." Sheftel inca nu a vorbit cu Vlas despre "turneul" din RomaniaAvocatul israelian Yoram Sheftel inca nu a avut, potrivit spuselor sale, ocazia sa-i relateze personal Ioanei Maria Vlas rezultatele vizitei sale in Romania de acum o saptamana. "Emisarul Mariei Vlas nu m-a contactat dupa reintoarcerea mea in Israel, deci nu stiu ce comentarii a facut aceasta dupa ce a aflat ca autoritatile romane au refuzat negocierile. Dar, oricum, din moment ce lumea e acum un sat planetar multumita Internetului, am convingerea ca Maria Vlas a aflat imediat ce s-a intamplat in Romania citind ziarele romanesti pe Internet" - ne-a declarat Yoram Sheftel. In pofida esecului de a negocia cu autoritatile romane, Yoram Sheftel se considera in continuare reprezentantul Mariei Vlas. Parchetul CSJ spune ca a cerut extradari. Dar rezultatele?Parchetul Curtii Supreme de Justitie a reactionat ieri in maniera-i bine cunoscuta fata de articolul publicat de Adevarul sub titlul "Statul roman nu a cerut niciodata extradarea Ioanei Maria Vlas", adica plecand de la premisa ca el, Parchetul, trebuie intotdeauna crezut pe cuvant, intrucat este o "autoritate competenta a statului". Sa vedem cat de competenta. Comunicatul primit de la Parchetul CSJ ne informeaza ca a cerut pe 9 iunie 2000 extradarea Ioanei Maria Vlas, ca ulterior a remis autoritatilor israeliene informatii suplimentare despre faptele fugarei si ca intre 6 si 11 august doi procurori chiar s-au deplasat in Israel in vederea urgentarii procedurii de extradare. Este vorba despre procurorii Doru Dobocan si Victor Ponta, care este acum seful Corpului de control al primului-ministru. Dupa cum se stie, cei doi s-au intors din Israel asa cum au plecat. In cazul lui Sorin Beraru, Parchetul CSJ afirma ca a cerut extradarea acestuia in 29 august 2001 si a trimis, de asemenea, informatii suplimentare autoritatilor de la Ierusalim in noiembrie 2001 si ianuarie 2002. In ce-l priveste pe Shimon Naor, comunicatul Parchetului CSJ spune ca acesta a fost trimis in judecata in arest preventiv, ca ulterior o instanta a Tribunalului Bucuresti a dispus eliberarea sa si, prin urmare, competenta de formulare a cererii de extradare nu mai revenea Parchetului. Amintim ca, in editia de ieri, Adevarul a aratat ca un studiu elaborat de doi cercetatori americani releva faptul ca din aprilie 1999, de cand Israelul permite extradarea propriilor cetateni catre terte state, si pana in mai 2001, cand s-a efectuat cercetarea, sapte cereri de extradare au fost inaintate autoritatilor israeliene: cinci au venit din SUA si cate una din Canada si Rusia. Considerand acest studiu o sursa mai mult decat credibila, din moment ce intentiile celor doi americani n-aveau nici o legatura cu mlastina damboviteana, punem legitim in discutie sinceritatea cu care autoritatile de la Bucuresti doresc limpezirea afacerilor Vlas, Beraru sau Naor. Comunicatul Parchetului nu are darul de a spulbera indoielile, intrucat nu ofera nici un amanunt despre stadiul la zi al acestor demersuri si nici nu arata cum anume sunt acestea - daca sunt - sustinute in continuare. Intamplator, exact in aceste zile a fost arestat in Romania israelianul Ofer Maximov, acuzat ca a comis in tara lui o frauda de sase ori mai mica decat cea de care e acuzata Vlas. Extradarea sa catre Israel este estimata in saptamani de catre magistratii israelieni, dupa cum arata presa de la Ierusalim, si in ore sau zile de catre politisti romani citati de Mediafax. Privite in oglinda, cele doua situatii arata ca rapiditatea unei extradari tine seama mai mult de conduita celui care o cere decat a celui care o acce