Luni dimineata, 12 martie, la Chisinau, la cele cateva posturi de televiziune, controlate de actuala putere, se organizau febril echipe de filmare pentru deplasari la Rezina. Tema era prezentata sumar, in trei cuvinte
: Romani arestati la Rezina!
Desi echipele au facut un drum de cateva sute de km, seara, in programele de stiri nu s–a spus niciun cuvant despre incidentul de la Rezina. Era clar ca «se pregateste ceva». Intre timp, instanta de judecata de la Rezina demarase examinarea dosarelor administrative, deschise cetatenilor romani, angajati oficial la munca in cadrul firmei franceze care detine in proprietate intreprinderea de ciment din aceasta localitate. Oamenii erau amendati. O parte dintre angajati, ingrijorati de incertitudine, au plecat din R. Moldova. Este important ca aceasta actiune a MAI a fost organizata exact in zilele in care directorul general al intreprinderii, Hubert Pillet, era plecat pentru cateva zile din Moldova.
Mai constatam o suprapunere in timp: raidul MAI a fost efectuat exact in ziua
in care premierul nostru si–a lansat faimoasa declaratie in care ii aduce Romaniei acuzatii dure. In timpul descinderii de la Rezina, efectuata de tocmai 20 de angajati ai MAI, premierul chema comunitatea internationala sa «influenteze readucerea intereselor Romaniei in albia fireasca unor relatii de buna vecinatate si intelegere, intr–un spirit
cu adevarat european». Invazia de la Rezina s–a soldat cu intimidarea muncitorilor romani, angajati oficial la munca la intreprinderea franceza.
Agitatia de luni, de la cele cateva posturi de televiziune, controlate de stat, a fost urmata de o conferinta de presa a MAI, dedicata in mare parte subiectului de la Rezina, dupa care, marti seara, televiziunilor li s–a permis sa «dezvaluie» subiectul «Romani arestati la Rezina». Doua provocari in aceeasi zi: una organizata de premierul Tarlev, alta de ministrul Papuc. Se asteapta, probabil, supararea Romaniei. O suparare care ar ingheta apele Prutului si ne–ar lasa in bratele comunistilor pentru mult timp inainte.
A.G.
Muncitori romani retinuti la Rezina
La 6 martie, circa 20 de colaboratori ai Biroului
Migratie si Azil al MAI al R. Moldova au efectuat un control la Ciment SA Rezina, membru al Grupului Lafarge. Verificarile s–au soldat cu intocmirea a peste 60 de procese administrative.
La nivel de procuror al raionului si de comisar al CPR am aflat numai ca acest «control a fost efectuat de colaboratori ai Biroului Migratie si Azil al MAI». Stiind ca comisariatul de politie are inspector pentru combaterea migratiei ilegale a strainilor, l–am rugat pe Maxim Catanoi sa ne ofere detalii despre acest raid, organizat de MAI. Inspectorul nu ne–a putut spune nimic, din simplul motiv ca nu a participat la acest control. El ne–a comunicat ca, la Rezina, activeaza 10 intreprinderi cu capital strain sau mixt, iar de legalitatea desfasurarii activitatii de munca a cetatenilor straini pe teritoriul raionului se ocupa Comisariatul raional de Politie. Surse confidentiale au precizat ca, «la 6 martie, Biroul Migratie si Azil al MAI a controlat activitatea de munca la uzina de ciment, unde s–a depistat activitatea unor cetateni straini carora li s–au permisele sau autorizatiile de munca. In consecinta, pe 7 martie, in instanta de judecata au fost transmise 69 de dosare administrative, intocmite pentru »desfasurarea activitatii de munca de catre cetateni straini, aflati provizoriu pe teritoriul R. Moldova, fara autorizatii de incadrare in campul muncii, eliberate in modul stabilit de legislatia in vigoare« si »domicilierea sau aflarea pe teritoriul R. Moldova cu depasirea termenului de sedere a persoanelor straine«. In aceeasi zi, dosarele administrative au fost inregistrate in judecata, iar pe data de 12 martie a inceput examinarea lor si, la aceeasi data, au fost examinate 18 dosare administrative. Judecata a stabilit amenzi in valoare de cate 600 de lei pentru fiecare angajat strain. Toate deciziile judiciare sunt cu drept de apel la Curtea de Apel. Avocatii angajatilor solicita in instanta incetarea cauzelor administrative, din lipsa faptelor contraventiilor administrative». Intrebata daca exista componenta contraventiei in acest caz, sursa citata a afirmat ca «urmeaza a mai fi prezentate argumentari cu referire la prevederile tratatelor internationale si a conventiilor europene». De ce, totusi, controlul de la uzina de ciment nu a fost efectuat de catre comisariatul de politie raional, dar direct de colaboratori ai Biroului Migratie si Azil? In cadrul MAI, numele functionarului MAI, responsabil de efectuarea raidului este tainuit, motiv din care nu am putut afla daca controlul efectuat a fost unul planificat din timp sau unul inopinat, efectuat in contextul actiunilor antiromanesti, declansate de autoritatile de la Chisinau. Potrivit comunicatelor de presa MAI, «angajatii Biroului Migratie si Azil au depistat si au retinut, pe parcursul saptamanii trecute, pe teritoriul SA »Ciment« (membru al grupului Lafarge din Franta) din or. Rezina, 83 de cetateni romani, care isi desfasurau ilegal activitatea. Pentru a munci la SA »Ciment«, cetatenii Romaniei au fost angajati la munca de firmele SRL »Refra cim«, ICS »Imsat cim« SRL si SC »Abres« SRL, care incheiase in prealabil acorduri cu compania franceza »Lafarge«, prin care firmele enumerate isi asumau angajamentul de a gasi persoane calificate pentru muncile solicitate. Din start, insa, aceste SRL–uri au actionat contrar legislatiei in vigoare, incalcand prevederile art. 24, 25, 26 al Legii cu privire la migratiune din 06.12.2002, fara a avea autorizatie de incadrare si fara aprobarea organelor competente. (…) Cazul imediat a fost remis in judecata, iar conform legislatiei in vigoare fiecare roman plasat ilegal in campul muncii va plati amenzi in marime de 600–800 de lei, iar in privinta angajatorilor urmeaza a fi intocmite procese verbale cu sanctiune de la 4 000 la 6 000 de lei". Cu ajutorul Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca (AOFM) a raionului Rezina am incercat sa aflam daca firmele nominalizate de catre Biroul Migratie si Azil din cadrul MAI solicita si angajeaza la munca si bastinasi, adica cetateni ai R. Moldova. Eugenia Efremova, sefa acestei agentii, sustine ca structura raionala pentru ocuparea fortei de munca conlucreaza cu «Imsat cim»: reprezentantii firmei au fost prezenti la Targul locurilor de munca din luna mai de la Rezina, in luna noiembrie au fost solicitate 24 de persoane pentru a fi angajate la munca, in special sudori, si agentia a satisfacut solicitarea, mai apoi AOFM singura a oferit doi specialisti. Au mai fost solicitari, insa agentia nu a reusit sa satisfaca cererea. Eugenia Efremova spune ca firma are anumite cerinte fata de specialisti. Este necesar ca acestia sa posede experienta de munca, sa fie de inalta calificare… Ea precizeaza, insa, ca nu au fost cazuri de refuz in angajare a tinerilor specialisti. Hubert Pillet, director general, si Leonid Nicorici, director afaceri corporative, al Ciment SA Rezina, sustin ca «Ciment SA , membru al Grupului Lafarge din 1999, se afla intr–un proces amplu de investitii si retehnologizare, evaluat la 30 mil. euro. Lucrarile sunt preconizate pentru perioada 2006–2008. In cadrul acestui proces utilizam contractori si subcontractori locali si, pentru anumite lucrari specifice, contractori externi, validati la nivelul Grupului Lafarge. De altfel, cerem tuturor contractantilor si subcontractantilor nostri prin clauze contractuale specifice, respectarea legislatiei in vigoare a R. Moldova. Exprimam increderea ca in cazul in care au fost constatate de organele abilitate incalcari sau neconformitati, ele vor fi solutionate, in conformitate au legislatia, in cel mai scurt timp, iar Ciment SA Rezina va urmari cu prioritate respectarea acestor prevederi».
sâmbătă, 21 februarie 2009
Vom începe vara cu alegeri locale
Alegerile locale generale în R. Moldova vor avea loc, probabil, pe 3 iunie 2007. Anume această dată figurează într-un proiect de hotărâre a parlamentului, publicat pe pagina web a legislativului: www.parlament.md, proiect semnat de liderii tuturor fracţiunilor parlamentare. Proiectul a fost examinat, ieri, la Biroul
permanent al parlamentului - unde a fost invitat şi preşedintele CEC, Eugen Ştirbu - şi urmează a fi supus votului în una din şedinţele plenare de joi sau vineri.
Ultimele alegeri locale generale au avut loc la 25 mai 2003, astfel că mandatul actualilor aleşi locali (primari şi consilieri) expiră la 25 mai 2007. Dacă data alegerilor va fi fixată de parlamentari pentru 3 iunie, atunci campania
electorală, care, conform Codului Electoral, trebuie să aibă o durată de 60 de zile, ar trebui să demareze, oficial, la 3 aprilie 2007.
Cât vor costa localele?
În Legea bugetului pentru 2007 sunt prevăzute 18 mln. lei pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale generale. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a declarat însă că, potrivit unei evaluări preliminare, cheltuielile ar putea depăşi 30 mln. de lei. „Costurile sunt determinate de specificul alegerilor locale. Avem 891 de primării, în fiecare trebuie să fie ales primarul şi membrii consiliilor. Nu sunt aceiaşi candidaţi în toată ţara, adică buletinele de vot sunt diferite în toate cele 891 de primării. Conform calculelor noastre, avem de tipărit vreo nouă milioane de exemplare de buletine de vot”, a menţionat Ciocan. Cheltuielile ar putea fi şi mai mari, dacă nu va fi modificat art.46, al.3 din Codul Electoral, care prevede degrevarea candidaţilor din funcţii, cu plata salariilor din buget, pe perioada campaniei electorale. Ţinând cont de numărul enorm de candidaţi la alegerile locale, cheltuielile pentru achitarea salariilor respective s-ar putea ridica, teoretic, la 380 mln. lei. În prezent, în parlament se află un proiect de lege care propune ca, pe perioada campaniei electorale, candidaţii să nu fie degrevaţi, ci suspendaţi din funcţii, păstrându-li-se locul de muncă
, dar nu şi salariul.
Câţi sunt aşteptaţi la urne?
În ultimii ani, rata de participare la alegerile locale este în scădere. La scrutinul din 25 mai 2003 au participat, în medie pe ţară, 56,66% din cei peste 2,2 mln. de alegători înscrişi pe listele de vot, în timp
ce în Chişinău procentul a fost de 46,6%. După eşecul în cele câteva runde ale alegerilor, noi şi repetate, pentru funcţia de primar general al capitalei, din 2005, când prezenţa la vot a fost sub pragul de validare de 1/3 din numărul total al alegătorilor, parlamentul a modificat legislaţia electorală, reducând acest prag la 1/4, adică 25% din numărul alegătorilor. Astfel, scrutinul din vara curentă are şanse să fie validat în majoritatea localităţilor. Potrivit datelor CEC, la 1 martie 2006, în listele de alegători din R. Moldova erau incluşi peste 2 mln. 449 mii de persoane, dintre care 9,58% erau peste hotare.
Cine şi cum votează?
În premieră, CEC intenţionează să introducă, la alegerile locale generale, Registrul electronic al alegătorilor. Astfel, cetăţenilor veniţi la votare nu li se va mai aplica ştampila „Votat” în buletinul de identitate, ci se va face doar înscrierea de rigoare în Registrul electronic. În fiecare secţie de votare va fi instalat un computer, astfel că CEC va fi informată automat că cetăţeanul a votat.
La alegerile locale cetăţenii îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în localitatea unde au viză de reşedinţă. Astfel, nici în anul curent persoanele care locuiesc şi lucrează în Chişinău, dar n-au aici viză de reşedinţă, nu vor putea participa la alegerile locale din capitală. În ceea ce priveşte studenţii, vor putea vota în localităţile în care îşi fac studiile doar cei care au viză de reşedinţă temporară, în căminele din localitatea respectivă.
Bătălia pentru capitală
Miza cea mare a scrutinului este alegerea primarului general al municipiului Chişinău. Până la ora actuală, câteva formaţiuni şi-au anunţat candidaţii pentru această funcţie. PL îl va propune pe Dorin Chirtoacă, PD - pe Vlad Filat, PSDM - pe Eduard Muşuc, PNL - pe Vitalia Pavlicenco. Totodată, liderul PDS, D. Braghiş, declarase anterior că nu exclude participarea sa la alegerile din Chişinău, iar S. Urecheanu, preşedintele AMN, declarase că ar putea candida
, dacă îi va avea în calitate de contracandidaţi pe premierul V. Tarlev sau preşedintele V. Voronin. PCRM nu şi-a anunţat deocamdată candidatul, dar se vehiculează candidatura primarului interimar V. Iordan. PPCD ar putea merge în alegeri cu candidatura actualului viceprimar Al. Corduneanu.
permanent al parlamentului - unde a fost invitat şi preşedintele CEC, Eugen Ştirbu - şi urmează a fi supus votului în una din şedinţele plenare de joi sau vineri.
Ultimele alegeri locale generale au avut loc la 25 mai 2003, astfel că mandatul actualilor aleşi locali (primari şi consilieri) expiră la 25 mai 2007. Dacă data alegerilor va fi fixată de parlamentari pentru 3 iunie, atunci campania
electorală, care, conform Codului Electoral, trebuie să aibă o durată de 60 de zile, ar trebui să demareze, oficial, la 3 aprilie 2007.
Cât vor costa localele?
În Legea bugetului pentru 2007 sunt prevăzute 18 mln. lei pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale generale. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a declarat însă că, potrivit unei evaluări preliminare, cheltuielile ar putea depăşi 30 mln. de lei. „Costurile sunt determinate de specificul alegerilor locale. Avem 891 de primării, în fiecare trebuie să fie ales primarul şi membrii consiliilor. Nu sunt aceiaşi candidaţi în toată ţara, adică buletinele de vot sunt diferite în toate cele 891 de primării. Conform calculelor noastre, avem de tipărit vreo nouă milioane de exemplare de buletine de vot”, a menţionat Ciocan. Cheltuielile ar putea fi şi mai mari, dacă nu va fi modificat art.46, al.3 din Codul Electoral, care prevede degrevarea candidaţilor din funcţii, cu plata salariilor din buget, pe perioada campaniei electorale. Ţinând cont de numărul enorm de candidaţi la alegerile locale, cheltuielile pentru achitarea salariilor respective s-ar putea ridica, teoretic, la 380 mln. lei. În prezent, în parlament se află un proiect de lege care propune ca, pe perioada campaniei electorale, candidaţii să nu fie degrevaţi, ci suspendaţi din funcţii, păstrându-li-se locul de muncă
, dar nu şi salariul.
Câţi sunt aşteptaţi la urne?
În ultimii ani, rata de participare la alegerile locale este în scădere. La scrutinul din 25 mai 2003 au participat, în medie pe ţară, 56,66% din cei peste 2,2 mln. de alegători înscrişi pe listele de vot, în timp
ce în Chişinău procentul a fost de 46,6%. După eşecul în cele câteva runde ale alegerilor, noi şi repetate, pentru funcţia de primar general al capitalei, din 2005, când prezenţa la vot a fost sub pragul de validare de 1/3 din numărul total al alegătorilor, parlamentul a modificat legislaţia electorală, reducând acest prag la 1/4, adică 25% din numărul alegătorilor. Astfel, scrutinul din vara curentă are şanse să fie validat în majoritatea localităţilor. Potrivit datelor CEC, la 1 martie 2006, în listele de alegători din R. Moldova erau incluşi peste 2 mln. 449 mii de persoane, dintre care 9,58% erau peste hotare.
Cine şi cum votează?
În premieră, CEC intenţionează să introducă, la alegerile locale generale, Registrul electronic al alegătorilor. Astfel, cetăţenilor veniţi la votare nu li se va mai aplica ştampila „Votat” în buletinul de identitate, ci se va face doar înscrierea de rigoare în Registrul electronic. În fiecare secţie de votare va fi instalat un computer, astfel că CEC va fi informată automat că cetăţeanul a votat.
La alegerile locale cetăţenii îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în localitatea unde au viză de reşedinţă. Astfel, nici în anul curent persoanele care locuiesc şi lucrează în Chişinău, dar n-au aici viză de reşedinţă, nu vor putea participa la alegerile locale din capitală. În ceea ce priveşte studenţii, vor putea vota în localităţile în care îşi fac studiile doar cei care au viză de reşedinţă temporară, în căminele din localitatea respectivă.
Bătălia pentru capitală
Miza cea mare a scrutinului este alegerea primarului general al municipiului Chişinău. Până la ora actuală, câteva formaţiuni şi-au anunţat candidaţii pentru această funcţie. PL îl va propune pe Dorin Chirtoacă, PD - pe Vlad Filat, PSDM - pe Eduard Muşuc, PNL - pe Vitalia Pavlicenco. Totodată, liderul PDS, D. Braghiş, declarase anterior că nu exclude participarea sa la alegerile din Chişinău, iar S. Urecheanu, preşedintele AMN, declarase că ar putea candida
, dacă îi va avea în calitate de contracandidaţi pe premierul V. Tarlev sau preşedintele V. Voronin. PCRM nu şi-a anunţat deocamdată candidatul, dar se vehiculează candidatura primarului interimar V. Iordan. PPCD ar putea merge în alegeri cu candidatura actualului viceprimar Al. Corduneanu.
Casa Alba nu mai poate numi procurori fara aprobarea Senatului
Aprigul, dar inca indecisul razboi politic dintre Congresul SUA, dominat de Partidul Democrat, si administratia presedintelui republican George W. Bush are, de marti seara, un prim invingator sigur: procurorii federali, care au castigat mai multa independenta fata de Washington. Printr-o lege aprobata de Senat cu 94 voturi favorabile din 100 posibile (asadar inclusiv de catre majoritatea republicanilor si asteptata a trece si de Camera Reprezentantilor, unde majoritatea democrata e mai confortabila), Casa
Alba pierde controlul deplin asupra numirii procurorilor federali. Decizia senatorilor atribuie celor 93 de procurori din cele 50 de state americane plus
teritoriile dependente o independenta similara cu cea a judecatorilor.
Pana marti, un procuror federal avea un mandat pe patru ani si era numit de catre puterea executiva (de presedintele, respectiv procurorul sau general, care in SUA conduce si Departamentul Justitiei, DOJ). Presedintele are dreptul sa revoce oricand un procuror inaintea mandatului sau, iar in virtutea unei prevederi a celebrei legi antiteroriste Patriot Act, Bush a capatat dreptul ca interimarul sa nu necesite aprobarea Senatului, ci un simplu ordin semnat de catre procurorul sau general. Noua lege confera Senatului dreptul de a audia si aproba si un procuror interimar, in decurs de 120 de zile de la numirea lui de catre Bush. Daca, in acest interval, cel nominalizat nu obtine aprobarea Senatului, Casa Alba nu are dreptul de a nominaliza un altul, ci numirea cade in sarcina tribunalelor locale. Prin aceasta prevedere, puterea judecatoreasca din SUA va avea un cuvant de spus in numirea procurorilor (ce raspund ierarhic de DOJ, o structura a Executivului), in caz de conflict intre Casa Alba, ce face nominalizarea, si Congres, care trebuie sa confirme numirea. Noua lege aduce asadar inca o garantie privind independenta procurorilor, pe care, aplicand discretionar revocarea si numind interimari in baza Patriot Act, Casa Alba ajunsese sa-i controleze politic. Democratii sustin ca cei numiti fara aprobarea de catre Senat - camera legislativa ce aproba numirile in toate functiile de raspundere din executivul SUA: secretari (ministri) ai presedintelui, ambasadori, sefi de servicii
secrete, directori de agentii federale, comandanti militari etc. - erau mult mai vulnerabili in fata presiunilor Casei Albe. Decizia Senatului survine unor discutii aprinse in Congres, unde s-a cerut demisia procurorului general Alberto Gonzales, dupa ce a revocat din functie opt procurori la inceputul acestui an, din motive pur politice. Asa sustin congresmanii democrati, dupa ce procurorii demisi au dezvaluit ca refuzasera sa instrumenteze, la presiunea unor guvernatori republicani si a DOJ, presupuse cazuri de coruptie asupra unor candidati democrati, cu putin inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2006. Toti procurorii demisi aveau evaluari profesionale foarte bune, asadar demiterile pentru "lipsa de performanta" nu s-ar justifica, considera atat democratii, cat si multi congresmani republicani care vor sa-si protejeze procurorii din statele de origine. Scandalul a capatat o amploare neobisnuita, dupa o succesiune de explicatii stangace din partea Executivului. Mai intai, DOJ a anuntat ca pregatea demiterile cu mult inaintea alegerilor din noiembrie. Casa Alba a declarat "justificate" deciziile DOJ, iar Bush si-a reafirmat increderea fata de procurorul sau general, pe care nu vrea sa il demita. Apoi, Casa Alba a tinut sa precizeze ca nicicand nu s-a amestecat detaliat in demiterea procurorilor. In fine, odata cu legea aprobata marti, Congresul dominat de democrati a votat si citarea la audieri, in sedinte publice si sub juramant, a unor oficiali de la Casa Alba si a obligat executivul sa faca publice circa 3.000 de pagini de e-mailuri schimbate intre DOJ si Casa Alba, documente care ar putea lamuri in ce masura demiterile procurorilor au fost premeditate din considerente politice de doi ani incoace.
Alba pierde controlul deplin asupra numirii procurorilor federali. Decizia senatorilor atribuie celor 93 de procurori din cele 50 de state americane plus
teritoriile dependente o independenta similara cu cea a judecatorilor.
Pana marti, un procuror federal avea un mandat pe patru ani si era numit de catre puterea executiva (de presedintele, respectiv procurorul sau general, care in SUA conduce si Departamentul Justitiei, DOJ). Presedintele are dreptul sa revoce oricand un procuror inaintea mandatului sau, iar in virtutea unei prevederi a celebrei legi antiteroriste Patriot Act, Bush a capatat dreptul ca interimarul sa nu necesite aprobarea Senatului, ci un simplu ordin semnat de catre procurorul sau general. Noua lege confera Senatului dreptul de a audia si aproba si un procuror interimar, in decurs de 120 de zile de la numirea lui de catre Bush. Daca, in acest interval, cel nominalizat nu obtine aprobarea Senatului, Casa Alba nu are dreptul de a nominaliza un altul, ci numirea cade in sarcina tribunalelor locale. Prin aceasta prevedere, puterea judecatoreasca din SUA va avea un cuvant de spus in numirea procurorilor (ce raspund ierarhic de DOJ, o structura a Executivului), in caz de conflict intre Casa Alba, ce face nominalizarea, si Congres, care trebuie sa confirme numirea. Noua lege aduce asadar inca o garantie privind independenta procurorilor, pe care, aplicand discretionar revocarea si numind interimari in baza Patriot Act, Casa Alba ajunsese sa-i controleze politic. Democratii sustin ca cei numiti fara aprobarea de catre Senat - camera legislativa ce aproba numirile in toate functiile de raspundere din executivul SUA: secretari (ministri) ai presedintelui, ambasadori, sefi de servicii
secrete, directori de agentii federale, comandanti militari etc. - erau mult mai vulnerabili in fata presiunilor Casei Albe. Decizia Senatului survine unor discutii aprinse in Congres, unde s-a cerut demisia procurorului general Alberto Gonzales, dupa ce a revocat din functie opt procurori la inceputul acestui an, din motive pur politice. Asa sustin congresmanii democrati, dupa ce procurorii demisi au dezvaluit ca refuzasera sa instrumenteze, la presiunea unor guvernatori republicani si a DOJ, presupuse cazuri de coruptie asupra unor candidati democrati, cu putin inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2006. Toti procurorii demisi aveau evaluari profesionale foarte bune, asadar demiterile pentru "lipsa de performanta" nu s-ar justifica, considera atat democratii, cat si multi congresmani republicani care vor sa-si protejeze procurorii din statele de origine. Scandalul a capatat o amploare neobisnuita, dupa o succesiune de explicatii stangace din partea Executivului. Mai intai, DOJ a anuntat ca pregatea demiterile cu mult inaintea alegerilor din noiembrie. Casa Alba a declarat "justificate" deciziile DOJ, iar Bush si-a reafirmat increderea fata de procurorul sau general, pe care nu vrea sa il demita. Apoi, Casa Alba a tinut sa precizeze ca nicicand nu s-a amestecat detaliat in demiterea procurorilor. In fine, odata cu legea aprobata marti, Congresul dominat de democrati a votat si citarea la audieri, in sedinte publice si sub juramant, a unor oficiali de la Casa Alba si a obligat executivul sa faca publice circa 3.000 de pagini de e-mailuri schimbate intre DOJ si Casa Alba, documente care ar putea lamuri in ce masura demiterile procurorilor au fost premeditate din considerente politice de doi ani incoace.
Cruzime fara limite la Mogadishu
Soldati somalezi si etiopieni ucisi si apoi arsi. Oameni aruncand cu pietre in trupuri deja neinsufletite. Cadavre tarate ostentativ prin fata oamenilor si a presei. Totul, intr-o capitala de secol 21.
16 persoane au murit si alte cateva zeci au fost ranite in urma celor mai violente lupte de strada petrecute in Mogadishu de la inlaturarea de la putere a Consiliului Curtilor Islamice.
Abdinasir Hussein, care a legat de motocicleta sa cadavrul unui soldat etiopian si l-a tarat pe strazi, a declarat pentru Reuters ca a vrut sa arate ca somalezii sunt capabili sa elimine invadatorii. "Sunt fericit ca am tarat un soldat etiopian pe strazile din Mogadishu", a adaugat acesta.
Un martor al incidentelor a relatat ca, in timp
ce soldatii erau macelariti in public si apoi arsi, insurgentii si multimea strigau "Allah este mare!" si "Afara cu paganii!".
Din momentul pierderii puterii, Consiliul a amenintat ca va declansa un razboi de gherila si ca atacurile violente vor face parte din cotidianul capitalei somaleze.
Anarhia in Somalia a inceput tot in urma unui episod asemanator. In 1993, un elicopter de lupta american a fost doborat, iar scenele violente de dupa acest atac au determinat ONU sa isi retraga trupele din zona.
16 persoane au murit si alte cateva zeci au fost ranite in urma celor mai violente lupte de strada petrecute in Mogadishu de la inlaturarea de la putere a Consiliului Curtilor Islamice.
Abdinasir Hussein, care a legat de motocicleta sa cadavrul unui soldat etiopian si l-a tarat pe strazi, a declarat pentru Reuters ca a vrut sa arate ca somalezii sunt capabili sa elimine invadatorii. "Sunt fericit ca am tarat un soldat etiopian pe strazile din Mogadishu", a adaugat acesta.
Un martor al incidentelor a relatat ca, in timp
ce soldatii erau macelariti in public si apoi arsi, insurgentii si multimea strigau "Allah este mare!" si "Afara cu paganii!".
Din momentul pierderii puterii, Consiliul a amenintat ca va declansa un razboi de gherila si ca atacurile violente vor face parte din cotidianul capitalei somaleze.
Anarhia in Somalia a inceput tot in urma unui episod asemanator. In 1993, un elicopter de lupta american a fost doborat, iar scenele violente de dupa acest atac au determinat ONU sa isi retraga trupele din zona.
Grevă generală pe termen nelimitat, în Israel
Conflictul a fost declanşat din cauza întârzierii plăţii salariilor în sectorul public
La chemarea celui mai mare sindicat, Histadrout, israelienii au intrat, ieri, în grevă generală pe termen nelimitat. Protestul sindical, care afectează întregul sector public, a fost declanşat din cauza întârzierii plăţii salariilor, mai multe luni la rând.
Greva a început fix la 07,00 GMT, "închizând" practic toate ministerele, cu excepţia celui al Apărării. Viaţa comunităţilor locale a fost dată peste cap, o sumedenie de servicii
- între care transportul feroviar, porturile, banca centrală, compania de transport rutier publică, rafinăriile, compania de electricitate, poşta, furnizarea apei, tribunalele şi, nu în ultimul rând, activitatea Aeroportului Ben Gurion - fiind paralizate. Histadroutul protestează, astfel, pentru neplata salariilor celor 3.700 de funcţionari, cu precădere cei din oraşele israeliene.
Trafic oprit pe Ben Gurion
Secretarul general a sindicatului, Ofer Eini, a dat undă verde
protestului după ce o ultimă tentativă de reconciliere, în timpul
nopţii, a eşuat. Potrivit ministerelor de Finanţe şi al Internelor, conflictul ar avea drept cauză doar salariile a circa 600 de funcţionari, iar pentru rezolvarea problemei ar mai fi fost nevoie de câteva zile. Înainte de grevă, centrala sindicală a cerut angajaţilor din aviaţia civilă să devanseze zeci de zboruri de pe Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, 50.000 de pasageri fiind obligaţi să tranziteze în noaptea de marţi spre miercuri. Radioul şi televiziunea publică, spitalele guvernamentale, şcolile şi, parţial, transporturile continuau să funcţioneze ieri.
Meciul cu Anglia pentru Euro 2008, în pericol
Greva are însă şi consecinţe neaşteptate. Sâmbătă ar urma să se desfăşoare, la Tel Aviv, meciul Israel-Anglia, în cadrul calificărilor pentru Euro 2008. În consecinţă, circa 5.000 de suporteri englezi şi-au rezervat bilete pentru Tel Aviv. Potrivit unui reprezentant al Histadrout, citat de cotidianul "Haaretz", avioanele cu suporteri ar urma să fie, în mod excepţional, autorizate să aterizeze pe Ben Gurion. Există însă şi varianta ca doar avionul cu echipa şi oficialii englezi să fie autorizate, soarta celorlalte chartere rămânând în suspensie din cauza grevei.
Zeci de mii de turişti ar putea să-şi anuleze vizita de Pessah
În februarie, premierul Ehud Olmert a intervenit personal în conflictul care mocnea, promiţându-le funcţionarilor că îşi vor primi salariile. Histadroutul îi reproşează, însă, că nu şi-a onorat angajamentul, deşi ministrul de finanţe a reiterat spusele şefului său, declarând că "toate salariile vor fi plătite înainte de sărbătoarea Pessahului", Paştele evreiesc care începe la 2 aprilie. Presa israeliană avertizează că zeci de mii de turişti străini care vin în mod tradiţional să-şi petreacă sărbătoarea Pessahului în Israel ar putea fi obligaţi să renunţe la călătorie.
J
La chemarea celui mai mare sindicat, Histadrout, israelienii au intrat, ieri, în grevă generală pe termen nelimitat. Protestul sindical, care afectează întregul sector public, a fost declanşat din cauza întârzierii plăţii salariilor, mai multe luni la rând.
Greva a început fix la 07,00 GMT, "închizând" practic toate ministerele, cu excepţia celui al Apărării. Viaţa comunităţilor locale a fost dată peste cap, o sumedenie de servicii
- între care transportul feroviar, porturile, banca centrală, compania de transport rutier publică, rafinăriile, compania de electricitate, poşta, furnizarea apei, tribunalele şi, nu în ultimul rând, activitatea Aeroportului Ben Gurion - fiind paralizate. Histadroutul protestează, astfel, pentru neplata salariilor celor 3.700 de funcţionari, cu precădere cei din oraşele israeliene.
Trafic oprit pe Ben Gurion
Secretarul general a sindicatului, Ofer Eini, a dat undă verde
protestului după ce o ultimă tentativă de reconciliere, în timpul
nopţii, a eşuat. Potrivit ministerelor de Finanţe şi al Internelor, conflictul ar avea drept cauză doar salariile a circa 600 de funcţionari, iar pentru rezolvarea problemei ar mai fi fost nevoie de câteva zile. Înainte de grevă, centrala sindicală a cerut angajaţilor din aviaţia civilă să devanseze zeci de zboruri de pe Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, 50.000 de pasageri fiind obligaţi să tranziteze în noaptea de marţi spre miercuri. Radioul şi televiziunea publică, spitalele guvernamentale, şcolile şi, parţial, transporturile continuau să funcţioneze ieri.
Meciul cu Anglia pentru Euro 2008, în pericol
Greva are însă şi consecinţe neaşteptate. Sâmbătă ar urma să se desfăşoare, la Tel Aviv, meciul Israel-Anglia, în cadrul calificărilor pentru Euro 2008. În consecinţă, circa 5.000 de suporteri englezi şi-au rezervat bilete pentru Tel Aviv. Potrivit unui reprezentant al Histadrout, citat de cotidianul "Haaretz", avioanele cu suporteri ar urma să fie, în mod excepţional, autorizate să aterizeze pe Ben Gurion. Există însă şi varianta ca doar avionul cu echipa şi oficialii englezi să fie autorizate, soarta celorlalte chartere rămânând în suspensie din cauza grevei.
Zeci de mii de turişti ar putea să-şi anuleze vizita de Pessah
În februarie, premierul Ehud Olmert a intervenit personal în conflictul care mocnea, promiţându-le funcţionarilor că îşi vor primi salariile. Histadroutul îi reproşează, însă, că nu şi-a onorat angajamentul, deşi ministrul de finanţe a reiterat spusele şefului său, declarând că "toate salariile vor fi plătite înainte de sărbătoarea Pessahului", Paştele evreiesc care începe la 2 aprilie. Presa israeliană avertizează că zeci de mii de turişti străini care vin în mod tradiţional să-şi petreacă sărbătoarea Pessahului în Israel ar putea fi obligaţi să renunţe la călătorie.
J
Federatia Rusa vrea sa lase Romania si fara Kalasnikov
Noile aliate ale SUA din fostul spatiu controlat de sovietici, Polonia, Romania si Bulgaria, au intrat in climatorul Rusiei in privinta controversei licentelor de armament mostenite din perioada Organizatiei Tratatului de la Varsovia.
Prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov a declarat ca o serie de state est-europene continua sa practice "pirateria intelectuala" si "utilizeaza ilegal licente din perioada sovietica", in pofida propunerilor formulate de Moscova de a rezolva aceasta problema, relateaza RIA-Novosti preluata de Mediafax. "Deocamdata nu am primit un raspuns clar la cererile noastre din partea unor state", a precizat Ivanov, fost ministru al Apararii care se ocupa in prezent de dezvoltare economica si de domeniul industrial si care ar putea candida
in 2008 la alegerile prezidentiale din Rusia. Mitralierele de fabricatie rusa de tip Kalasnikov, cea mai populara arma fabricata vreodata, reprezinta o problema pentru Moscova, care nu reuseste sa impiedice raspandirea unor copii
piratate. Mai multe state membre NATO critica Rusia pentru esecul sau in a stopa
vanzarile ilegale de CD-uri si DVD-uri, dar prefera sa ignore faptul ca alte tari membre ale Aliantei vand armament contrafacut, sustine Rusia. Membrii fostului Pact de la Varsovia care au aderat la NATO, obisnuiau in trecut sa achizitioneze armament sovietic si licente de productie. Moscova a reiterat totusi ca asemenea contracte sunt nule de mult timp
, indemnand la inlocuirea lor cu altele noi.
Prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov a declarat ca o serie de state est-europene continua sa practice "pirateria intelectuala" si "utilizeaza ilegal licente din perioada sovietica", in pofida propunerilor formulate de Moscova de a rezolva aceasta problema, relateaza RIA-Novosti preluata de Mediafax. "Deocamdata nu am primit un raspuns clar la cererile noastre din partea unor state", a precizat Ivanov, fost ministru al Apararii care se ocupa in prezent de dezvoltare economica si de domeniul industrial si care ar putea candida
in 2008 la alegerile prezidentiale din Rusia. Mitralierele de fabricatie rusa de tip Kalasnikov, cea mai populara arma fabricata vreodata, reprezinta o problema pentru Moscova, care nu reuseste sa impiedice raspandirea unor copii
piratate. Mai multe state membre NATO critica Rusia pentru esecul sau in a stopa
vanzarile ilegale de CD-uri si DVD-uri, dar prefera sa ignore faptul ca alte tari membre ale Aliantei vand armament contrafacut, sustine Rusia. Membrii fostului Pact de la Varsovia care au aderat la NATO, obisnuiau in trecut sa achizitioneze armament sovietic si licente de productie. Moscova a reiterat totusi ca asemenea contracte sunt nule de mult timp
, indemnand la inlocuirea lor cu altele noi.
Apa - miza a razboaielor din secolul XXI
In fiecare zi, 30.000 de persoane mor din cauze legate de lipsa apei sau slaba calitate si igiena a acesteia. Ziua Mondiala a Apei a fost proclamata in 1993 de Adunarea Natiunilor Unite in scopul de a sensibiliza institutiile si societatea civila pe acest subiect, spre a gasi solutii de infruntare a acestei probleme. Conflictul inceput in 1967 intre Israel si Siria nu-si gaseste nici astazi rezolvarea pentru ca nici una dintre parti nu renunta la exploatarea resurselor hidrice.
Numai 16 persoane din 100 pot sa deschida un robinet din care sa curga apa fara agenti patogeni sau substante poluante din care sa poata bea, gati si sa se poata spala. 84 de persoane din 100 trebuie sa caute apa, de cele mai multe ori
foarte departe de locuinte, la surse unde disponibilitatea e redusa, iar calitatea scazuta. Consumul de apa in tarile africane variaza in medie intre 12 si 50 de litri pe zi pe locuitor, in timp
ce in tarile europene se situeaza intre 170 si 250 de litri pe zi, iar Statele Unite ating un consum de 700 de litri pe cap de locuitor.
Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca sub un consum de 50 de litri de apa pe zi se poate vorbi de suferinta si de lipsa a apei – de fapt 40% din populatia planetei traieste in conditii igienice imposibile mai ales din lipsa apei.
Renuntam la cosmetice?
Previziunile sunt sumbre pentru anii care vin: in 2020, trei miliarde de persoane nu vor avea acces la apa. Pentru a garanta accesul la apa potabila pentru toti locuitorii planetei, ar fi de-ajuns o suma egala cu cea pe care europenii o cheltuiesc pentru a-si cumpara inghetata, iar americanii pentru cosmetice.
Pentru a face ca accesul la apa sa devina un drept universal ar trebui urmarite anumite obiective: eliberarea sclavilor apei in toata lumea, adica garantarea dreptului la educatie pentru 18 milioane de copii
constransi sa care apa din cauza lipsei sau a inaccesibilitatii la conducte de apa, reducerea consumului si a risipei in tarile avansate – este posibila scaderea pana la 40% a actualelor cantitati folosite in agricultura, industrii si uz casnic. Apa ar trebui transformata intr-un instrument de pace si egalitate prin interzicerea folosirii apei ca instrument politic de excludere. Crearea unui sistem
de finantare colectiva pentru apa, un serviciu public mondial al apei si interventii care sa garanteze accesul la apa si la corecta ei folosire, prin punerea in practica a unei politici guvernamentale integrate a apei, gestionate de state si de institutiile locale, atât pentru resursele hidrice, cât si pentru apele minerale.
Accesul la apa este un drept fundamental si trebuie garantat pentru toti, dar obiceiul de a risipi sau simpla neglijenta ne face sa trecem cu vederea necesitatea de a proteja aceasta resursa.
Anul trecut, Israelul declara ca cetatenii sai au cel mai mare consum de apa pe cap de locuitor din toata zona Orientului Mijlociu si de patru ori mai mult decit palestinienii printre care traiesc. Legile internationale interzic Israelului sa ia apa din teritoriile ocupate in 1967. Chiar daca acordurile de la Oslo ar fi respectate in intregime, ar fi o inechitate controlarea resurselor hidrice de catre evrei. Palestinienii nu pot sa foreze pamântul in cautare de apa fara consensul israelian, in timp ce Israelul poate sa pompeze toata apa de care au nevoie din pamânturile pe care le controleaza ilegal. Mai mult de 80% din apa Cisiordaniei este luata de Israel de o parte si de cealalta a liniei trasate in 1967.
Romania, pe locul 21 in Europa in privinta resurselor de apa
Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a facut apel la cetateni, ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sa foloseasca fara risipa apa, având în vedere ca tara noastra nu dispune de resurse bogate. „Fac un apel catre autoritatile si comunitatile locale, catre toti cetatenii, în vederea unui consum rational de apa, fara risipa. Trebuie sa învatam sa consumam atât cât avem nevoie si nici o picatura în plus
. Tara noastra nu a fost înzestrata, din pacate, cu resurse bogate de apa“, a spus Sulfina Barbu. Ministrul mediului a atentionat ca România are o resursa specifica de apa de 1.780 m3/locuitor/an, situându-ne pe locul 21 în Europa, în categoria tarilor cu resurse reduse de apa, sub media europeana, de 4.700 m3/locuitor/an.
Numai 16 persoane din 100 pot sa deschida un robinet din care sa curga apa fara agenti patogeni sau substante poluante din care sa poata bea, gati si sa se poata spala. 84 de persoane din 100 trebuie sa caute apa, de cele mai multe ori
foarte departe de locuinte, la surse unde disponibilitatea e redusa, iar calitatea scazuta. Consumul de apa in tarile africane variaza in medie intre 12 si 50 de litri pe zi pe locuitor, in timp
ce in tarile europene se situeaza intre 170 si 250 de litri pe zi, iar Statele Unite ating un consum de 700 de litri pe cap de locuitor.
Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca sub un consum de 50 de litri de apa pe zi se poate vorbi de suferinta si de lipsa a apei – de fapt 40% din populatia planetei traieste in conditii igienice imposibile mai ales din lipsa apei.
Renuntam la cosmetice?
Previziunile sunt sumbre pentru anii care vin: in 2020, trei miliarde de persoane nu vor avea acces la apa. Pentru a garanta accesul la apa potabila pentru toti locuitorii planetei, ar fi de-ajuns o suma egala cu cea pe care europenii o cheltuiesc pentru a-si cumpara inghetata, iar americanii pentru cosmetice.
Pentru a face ca accesul la apa sa devina un drept universal ar trebui urmarite anumite obiective: eliberarea sclavilor apei in toata lumea, adica garantarea dreptului la educatie pentru 18 milioane de copii
constransi sa care apa din cauza lipsei sau a inaccesibilitatii la conducte de apa, reducerea consumului si a risipei in tarile avansate – este posibila scaderea pana la 40% a actualelor cantitati folosite in agricultura, industrii si uz casnic. Apa ar trebui transformata intr-un instrument de pace si egalitate prin interzicerea folosirii apei ca instrument politic de excludere. Crearea unui sistem
de finantare colectiva pentru apa, un serviciu public mondial al apei si interventii care sa garanteze accesul la apa si la corecta ei folosire, prin punerea in practica a unei politici guvernamentale integrate a apei, gestionate de state si de institutiile locale, atât pentru resursele hidrice, cât si pentru apele minerale.
Accesul la apa este un drept fundamental si trebuie garantat pentru toti, dar obiceiul de a risipi sau simpla neglijenta ne face sa trecem cu vederea necesitatea de a proteja aceasta resursa.
Anul trecut, Israelul declara ca cetatenii sai au cel mai mare consum de apa pe cap de locuitor din toata zona Orientului Mijlociu si de patru ori mai mult decit palestinienii printre care traiesc. Legile internationale interzic Israelului sa ia apa din teritoriile ocupate in 1967. Chiar daca acordurile de la Oslo ar fi respectate in intregime, ar fi o inechitate controlarea resurselor hidrice de catre evrei. Palestinienii nu pot sa foreze pamântul in cautare de apa fara consensul israelian, in timp ce Israelul poate sa pompeze toata apa de care au nevoie din pamânturile pe care le controleaza ilegal. Mai mult de 80% din apa Cisiordaniei este luata de Israel de o parte si de cealalta a liniei trasate in 1967.
Romania, pe locul 21 in Europa in privinta resurselor de apa
Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a facut apel la cetateni, ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sa foloseasca fara risipa apa, având în vedere ca tara noastra nu dispune de resurse bogate. „Fac un apel catre autoritatile si comunitatile locale, catre toti cetatenii, în vederea unui consum rational de apa, fara risipa. Trebuie sa învatam sa consumam atât cât avem nevoie si nici o picatura în plus
. Tara noastra nu a fost înzestrata, din pacate, cu resurse bogate de apa“, a spus Sulfina Barbu. Ministrul mediului a atentionat ca România are o resursa specifica de apa de 1.780 m3/locuitor/an, situându-ne pe locul 21 în Europa, în categoria tarilor cu resurse reduse de apa, sub media europeana, de 4.700 m3/locuitor/an.
Comisia Europeană începe procedurile împotriva României
Comisia Europeană a început procedurile legale împotriva României şi Maltei cu privire la taxele pe care aceste state le impun la cumpărarea din străinătate a unor maşini la mâna a doua. În opinia Comsiei taxele sunt discriminatorii şi încalcă tratatele comunitare.
Comisia Europeană a trimis celor două ţări notificări care trebuie urmate în termen de două luni de "răspunsuri satisfăcătoare" din partea celor două ţări.
Notificarea reprezintă primul pas dintr-un proces care se poate încheia cu aducerea acestor cazuri în atenţia Curţii Europene de Justiţie.
În cazul României, Comisia precizează că în ciuda numeroaselor discuţii purtate cu autorităţile de la Bucureşti, îşi menţine părerea că legislaţia cu privire la taxele pentru înmatricularea autorismelor de mâna a doua din import încalcă Tratatul care stă la baza constituirii comunităţii europene.
Mai exact e vorba despre articolul 90 care prevede că nici un stat membru nu poate impune în mod direct sau indirect pentru produsele
din alte ţări membre o taxă suplimentară sau mai mare decât pentru cele de pe piaţa internă.
În plus
, comisia nu consideră că această taxă rezolvă problemele legate de protecţia mediului.
Folosirea banilor obţinuţi din aşa numita taxă de primă înmatriculare pentru programe
de protecţia mediului era principalul argument al guvernului de la Bucureşti pentru menţinerea taxei.
Comisia Europeană a trimis celor două ţări notificări care trebuie urmate în termen de două luni de "răspunsuri satisfăcătoare" din partea celor două ţări.
Notificarea reprezintă primul pas dintr-un proces care se poate încheia cu aducerea acestor cazuri în atenţia Curţii Europene de Justiţie.
În cazul României, Comisia precizează că în ciuda numeroaselor discuţii purtate cu autorităţile de la Bucureşti, îşi menţine părerea că legislaţia cu privire la taxele pentru înmatricularea autorismelor de mâna a doua din import încalcă Tratatul care stă la baza constituirii comunităţii europene.
Mai exact e vorba despre articolul 90 care prevede că nici un stat membru nu poate impune în mod direct sau indirect pentru produsele
din alte ţări membre o taxă suplimentară sau mai mare decât pentru cele de pe piaţa internă.
În plus
, comisia nu consideră că această taxă rezolvă problemele legate de protecţia mediului.
Folosirea banilor obţinuţi din aşa numita taxă de primă înmatriculare pentru programe
de protecţia mediului era principalul argument al guvernului de la Bucureşti pentru menţinerea taxei.
Ca in vremea suvitei!
n urma cu doua zile presedintele a avut o runda de negocieri cu partidele parlamentare doar pentru a se informa mai bine asupra actualei situatii de pe scena politica. Solutii nu au fost gasite mai ales in contextul in care fiecare partid a mers la Cotroceni cu propria pozitie si cu nemultumiri diferite. Presedintele Basescu a ascultat, iar rezultatul s-a vazut ieri. Desi seful statului anuntase ca isi doreste o noua discutie cu liderii partidelor parlamentare pentru a le prezenta acestora concluziile sale
in urma consultarilor si eventuale solutii pentru criza politica, aceasta noua intâlnire nu a mai avut loc. Totusi, Basescu a transmis concluziile sale printr-un comunicat de presa. Presedintele este de parere ca actualul Guvern sau unul restructurat ar trebui sa ceara Parlamentului un vot de incredere. O alta varianta luata in considerare de seful statului este initierea alegerilor anticipate.
In cursul zilei de ieri liderii partidelor parlamentare asteptau un semn de la Cotroceni, dupa ce presedintele Traian Basescu anuntase ca doreste o intalnire cu presedintii formatiunilor pentru a le prezenta concluziile sale in urma consultarilor de acum doua zile despre situatia politica. Oricum presedintele PSD Mircea Geoana a fost plecat din tara ieri. Social-democratul Cristian Diaconescu a spus de altfel ca PSD nu a fost contactat de Administratia Prezidentiala. Liberalul Crin Antonescu anuntase intr-o emisiune televizata ca presedintele pregateste doua solutii insa nu a mentionat care sunt acestea. Liderul PIN Cozmin Gusa a fost de parere ca solutiile prezidentiale s-ar putea referi la retragerea PD de la guvernare sau la formarea unui guvern PD-PSD. Pe de alta parte, in contextul in care au fost vehiculate tot felul de informatii atat despre o posibila colaborare PSD-PNL, dar si despre una PNL-PSD, in cursul zilei de ieri, liderii democrati si liberali au dat declaratii care sugereaza ca Alianta DA mai are un viitor, cel putin pe termen mediu. Asadar, opozitia a fost dezamagita, mai ales ca ieri a expirat si termenul dat de PSD lui Tariceanu pentru a prezenta un Guvern restructurat, lucru care nu s-a intamplat.
Testul Parlamentului
In timp ce toate aceste scenarii erau lansate public, presedintele Traian Basescu a venit cu o surpriza. Renuntand la o noua intalnire cu liderii partidelor parlamentare, el si-a transmis concluziile printr-un comunicat de presa. Documentul Administratiei Prezidentiale arata ca presedintele a trimis partidelor o scrisoare în care propune fie ca actualul Guvern sau unul restructurat sa ceara de urgenta votul de încredere al Parlamentului, inclusiv degajarea unei majoritati care sa-si asume explicit guvernarea, fie organizarea de alegeri anticipate. In urma consultarilor cu partidele, seful statului a notat urmatoarele concluzii: in Parlament functioneaza acum o majoritate fluctuanta, care se modifica de la o zi la alta, schimbându-si compozitia chiar si la nivelul dezbaterii unor articole de lege; dorinta legitima a formatiunilor politice parlamentare de a gasi, la propriul nivel, o solutie pentru depasirea acestei situatii generatoare de instabilitate politica si care poate afecta buna functionare a institutiilor statului; relatiile din interiorul
coalitiei de guvernare s-au deteriorat, ceea ce face mai putin probabila gasirea unei solutii viabile în interiorul arcului guvernamental. Presedintele a aratat ca “este necesar ca actualul Guvern, sau un Guvern restructurat, sa se prezinte de urgenta în fata Parlamentului, pentru a obtine votul de încredere menit sa consfinteasca granitele unei majoritati parlamentare care-si asuma politic sustinerea executivului si îi ofera, astfel, o veritabila legitimitate democratica”. “Este oportuna degajarea unei majoritati care sa-si asume explicit guvernarea, pe baza unui program convenit de catre partidele componente”, a mai spus el. A doua varianta solicitata de presedinte a fost organizarea anticipatelor.
Opinii si opinii
PRM considera ca scrisoarea adresata partidelor de catre seful statului cuprinde o nota de amenintare adresata Parlamentului privind organizarea de alegeri anticipate si arata inutilitatea consultarilor de la Cotroceni, a declarat vicepresedintele executiv Lucian Bolcas. Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat, conform Mediafax, ca seful statului încalca Constitutia prin scrisoarea catre partide. „Presedintele nu are competenta de a dicta Parlamentului daca si când sa acorde votul unui Guvern si nici nu are dreptul constitutional de a cere primului-ministru sa îsi restructureze sau nu Cabinetul, ori de a-i spune când sa o faca”, a declarat Olteanu. PC considera ca scrisoarea lui Basescu reprezinta un „atac la autoritatea premierului, Cabinetului si Parlamentului”, a declarat purtatorul de cuvânt al PC Bogdan Ciuca. El a spus ca PC sustine in continuare demisia presedintelui. Secretarul general al PSD, Titus Corlatean, a precizat ca scrisoarea presedintelui arata ca acesta recunoaste public esecul proiectului politic al guvernarii PNL-PD, “pe care a impus-o falsificând rezultatele alegerilor din 2004”. Tocmai de aceea Corlatean vrea in continuare un Guvern restructurat. Liderul PD, Emil Boc, este de parere ca nu exista sanse reale pentru a se demarca o majoritate stabila si crede ca singura solutie o reprezinta alegerile anticipate.
Vicepresedintele executiv al UDMR Laszlo Borbely considera ca scrisoarea presedintelui reprezinta “o radiografie corecta” a situatiei politice actuale si contine propunerile facute de UDMR sefului statului. Liderul UDMR crede ca trebuie luata o decizie mai întai la nivelul coalitiei, care nu a avut pâna acum o discutie pe fond legata de restructurare si de obtinerea sustinerii unei majoritati parlamentare.
Cezar Preda i-a taiat macaroana lui Valeriu Stoica
In acest haos politic actual, PLD a considerat ca este momentul oportun pentru o dezbatere pe tema consolidarii dreptei romanesti in cadrul careia a invitat PD sa-i paraseasca pe liberali si sa se alature in aceasta initiativa liberal-democratilor. Insa momentul a fost prost ales. Reactia vicepresedintelui PD Cezar Preda a fost foarte dura, sugerand ca Alianta DA mai are un viitor si deocamdata democratii nu vor face alte aliante. Preda a spus, in acest sens, ca PD înca nu a încheiat conturile Aliantei D.A., si ca este prematur sa se discute despre alte aliante sau structuri politice. „Sa astepte! Deocamdata nu ne-am finalizat constructia la care suntem parte. Nu am încheiat conturile Aliantei Dreptate si Adevar”, a declarat Preda. El a tinut sa îl mai contrazica pe liderul PLD Valeriu Stoica, care afirmase ca „PD se confrunta în acest moment cu doua dileme fundamentale, daca sa se desprinda de logica de putere actuala, fie sa se mentina în actuala putere, devenind, mai devreme sau mai târziu, o victima a acestei logici”. „PD nu traieste nici o dilema acum. Facând, asa, apel la istoria guvernarii 2004- 2008, noi, democratii, nu am avut o mare dragoste fata de liberali niciodata si nici fata de dumneavoatra”, a raspuns Preda, precizând ca ceea ce i-a unit pe democrati si pe liberali în tot acest timp a fost programul de guvernare si protocolul încheiat, în care „PD a crezut si crede în continuare”.
Premierul de externe Tariceanu
Premierul Calin Popescu Tariceanu are actiuni tot mai hotarate. Ela anuntat ieri ca va prelua interimar responsabilitatile Ministerului de Externe, pentru a elimina blocajul creat de refuzul presedintelui Traian Basescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu în functia de ministru al afacerilor externe. El a aratat ca, în calitate de prim-ministru, nu poate permite ca aceasta situatie de blocaj sa continue. “Avem nevoie de un ministru de externe care sa reprezinte România”, a spus Tariceanu. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant
al Guvernului, Camelia Spataru, a precizat ca Basescu i-a trimis in scris premierului, la sfarsitul saptamanii trecute, motivatia refuzului de numire a lui Cioroianu. Vicepresedintele PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, conform Mediafax, ca preluarea interimara a sefiei MAE de catre premier este doar un gest formal, care nu va rezolva criza de la minister, ci o va încurca mai tare. Pe de alta parte, Diaconescu a afirmat ca decizia luata de Tariceanu în cazul MAE „este o noua faza a razboiului cu Traian Basescu”.
in urma consultarilor si eventuale solutii pentru criza politica, aceasta noua intâlnire nu a mai avut loc. Totusi, Basescu a transmis concluziile sale printr-un comunicat de presa. Presedintele este de parere ca actualul Guvern sau unul restructurat ar trebui sa ceara Parlamentului un vot de incredere. O alta varianta luata in considerare de seful statului este initierea alegerilor anticipate.
In cursul zilei de ieri liderii partidelor parlamentare asteptau un semn de la Cotroceni, dupa ce presedintele Traian Basescu anuntase ca doreste o intalnire cu presedintii formatiunilor pentru a le prezenta concluziile sale in urma consultarilor de acum doua zile despre situatia politica. Oricum presedintele PSD Mircea Geoana a fost plecat din tara ieri. Social-democratul Cristian Diaconescu a spus de altfel ca PSD nu a fost contactat de Administratia Prezidentiala. Liberalul Crin Antonescu anuntase intr-o emisiune televizata ca presedintele pregateste doua solutii insa nu a mentionat care sunt acestea. Liderul PIN Cozmin Gusa a fost de parere ca solutiile prezidentiale s-ar putea referi la retragerea PD de la guvernare sau la formarea unui guvern PD-PSD. Pe de alta parte, in contextul in care au fost vehiculate tot felul de informatii atat despre o posibila colaborare PSD-PNL, dar si despre una PNL-PSD, in cursul zilei de ieri, liderii democrati si liberali au dat declaratii care sugereaza ca Alianta DA mai are un viitor, cel putin pe termen mediu. Asadar, opozitia a fost dezamagita, mai ales ca ieri a expirat si termenul dat de PSD lui Tariceanu pentru a prezenta un Guvern restructurat, lucru care nu s-a intamplat.
Testul Parlamentului
In timp ce toate aceste scenarii erau lansate public, presedintele Traian Basescu a venit cu o surpriza. Renuntand la o noua intalnire cu liderii partidelor parlamentare, el si-a transmis concluziile printr-un comunicat de presa. Documentul Administratiei Prezidentiale arata ca presedintele a trimis partidelor o scrisoare în care propune fie ca actualul Guvern sau unul restructurat sa ceara de urgenta votul de încredere al Parlamentului, inclusiv degajarea unei majoritati care sa-si asume explicit guvernarea, fie organizarea de alegeri anticipate. In urma consultarilor cu partidele, seful statului a notat urmatoarele concluzii: in Parlament functioneaza acum o majoritate fluctuanta, care se modifica de la o zi la alta, schimbându-si compozitia chiar si la nivelul dezbaterii unor articole de lege; dorinta legitima a formatiunilor politice parlamentare de a gasi, la propriul nivel, o solutie pentru depasirea acestei situatii generatoare de instabilitate politica si care poate afecta buna functionare a institutiilor statului; relatiile din interiorul
coalitiei de guvernare s-au deteriorat, ceea ce face mai putin probabila gasirea unei solutii viabile în interiorul arcului guvernamental. Presedintele a aratat ca “este necesar ca actualul Guvern, sau un Guvern restructurat, sa se prezinte de urgenta în fata Parlamentului, pentru a obtine votul de încredere menit sa consfinteasca granitele unei majoritati parlamentare care-si asuma politic sustinerea executivului si îi ofera, astfel, o veritabila legitimitate democratica”. “Este oportuna degajarea unei majoritati care sa-si asume explicit guvernarea, pe baza unui program convenit de catre partidele componente”, a mai spus el. A doua varianta solicitata de presedinte a fost organizarea anticipatelor.
Opinii si opinii
PRM considera ca scrisoarea adresata partidelor de catre seful statului cuprinde o nota de amenintare adresata Parlamentului privind organizarea de alegeri anticipate si arata inutilitatea consultarilor de la Cotroceni, a declarat vicepresedintele executiv Lucian Bolcas. Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat, conform Mediafax, ca seful statului încalca Constitutia prin scrisoarea catre partide. „Presedintele nu are competenta de a dicta Parlamentului daca si când sa acorde votul unui Guvern si nici nu are dreptul constitutional de a cere primului-ministru sa îsi restructureze sau nu Cabinetul, ori de a-i spune când sa o faca”, a declarat Olteanu. PC considera ca scrisoarea lui Basescu reprezinta un „atac la autoritatea premierului, Cabinetului si Parlamentului”, a declarat purtatorul de cuvânt al PC Bogdan Ciuca. El a spus ca PC sustine in continuare demisia presedintelui. Secretarul general al PSD, Titus Corlatean, a precizat ca scrisoarea presedintelui arata ca acesta recunoaste public esecul proiectului politic al guvernarii PNL-PD, “pe care a impus-o falsificând rezultatele alegerilor din 2004”. Tocmai de aceea Corlatean vrea in continuare un Guvern restructurat. Liderul PD, Emil Boc, este de parere ca nu exista sanse reale pentru a se demarca o majoritate stabila si crede ca singura solutie o reprezinta alegerile anticipate.
Vicepresedintele executiv al UDMR Laszlo Borbely considera ca scrisoarea presedintelui reprezinta “o radiografie corecta” a situatiei politice actuale si contine propunerile facute de UDMR sefului statului. Liderul UDMR crede ca trebuie luata o decizie mai întai la nivelul coalitiei, care nu a avut pâna acum o discutie pe fond legata de restructurare si de obtinerea sustinerii unei majoritati parlamentare.
Cezar Preda i-a taiat macaroana lui Valeriu Stoica
In acest haos politic actual, PLD a considerat ca este momentul oportun pentru o dezbatere pe tema consolidarii dreptei romanesti in cadrul careia a invitat PD sa-i paraseasca pe liberali si sa se alature in aceasta initiativa liberal-democratilor. Insa momentul a fost prost ales. Reactia vicepresedintelui PD Cezar Preda a fost foarte dura, sugerand ca Alianta DA mai are un viitor si deocamdata democratii nu vor face alte aliante. Preda a spus, in acest sens, ca PD înca nu a încheiat conturile Aliantei D.A., si ca este prematur sa se discute despre alte aliante sau structuri politice. „Sa astepte! Deocamdata nu ne-am finalizat constructia la care suntem parte. Nu am încheiat conturile Aliantei Dreptate si Adevar”, a declarat Preda. El a tinut sa îl mai contrazica pe liderul PLD Valeriu Stoica, care afirmase ca „PD se confrunta în acest moment cu doua dileme fundamentale, daca sa se desprinda de logica de putere actuala, fie sa se mentina în actuala putere, devenind, mai devreme sau mai târziu, o victima a acestei logici”. „PD nu traieste nici o dilema acum. Facând, asa, apel la istoria guvernarii 2004- 2008, noi, democratii, nu am avut o mare dragoste fata de liberali niciodata si nici fata de dumneavoatra”, a raspuns Preda, precizând ca ceea ce i-a unit pe democrati si pe liberali în tot acest timp a fost programul de guvernare si protocolul încheiat, în care „PD a crezut si crede în continuare”.
Premierul de externe Tariceanu
Premierul Calin Popescu Tariceanu are actiuni tot mai hotarate. Ela anuntat ieri ca va prelua interimar responsabilitatile Ministerului de Externe, pentru a elimina blocajul creat de refuzul presedintelui Traian Basescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu în functia de ministru al afacerilor externe. El a aratat ca, în calitate de prim-ministru, nu poate permite ca aceasta situatie de blocaj sa continue. “Avem nevoie de un ministru de externe care sa reprezinte România”, a spus Tariceanu. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant
al Guvernului, Camelia Spataru, a precizat ca Basescu i-a trimis in scris premierului, la sfarsitul saptamanii trecute, motivatia refuzului de numire a lui Cioroianu. Vicepresedintele PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, conform Mediafax, ca preluarea interimara a sefiei MAE de catre premier este doar un gest formal, care nu va rezolva criza de la minister, ci o va încurca mai tare. Pe de alta parte, Diaconescu a afirmat ca decizia luata de Tariceanu în cazul MAE „este o noua faza a razboiului cu Traian Basescu”.
Anca Boagiu, reclamantă şi pârâtă
Ministrul integrării europene, Anca Boagiu, a anunţat, ieri, printr-un comunicat de presă, că va face plângere penală împotriva membrilor Comisiei Voiculescu, pentru afirmaţiile calomnioase ale acestora. Vicepreşedintele Comisiei privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat, în aceeaşi zi, că organismul
parlamentar a stabilit că Anca Boagiu a încălcat Legea răspunderii ministeriale, fiind pasibilă de închisoare. Iordache susţine că refuzul ministrului de a se prezenta la audiere în faţa Comisiei constituie o încălcare gravă a prevederilor legale.
parlamentar a stabilit că Anca Boagiu a încălcat Legea răspunderii ministeriale, fiind pasibilă de închisoare. Iordache susţine că refuzul ministrului de a se prezenta la audiere în faţa Comisiei constituie o încălcare gravă a prevederilor legale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
